ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

7 membri CSM spun că L.Savonea a condus defectuos CSM și cer să fie revocată de la șefia Consiliului

16 Octombrie 2019   |   MEDIAFAX

Cererea este semnată de judecătorul Mihai Andrei Bălan, procurorul Cristian Mihai Ban, judecătorul Andrea Annamaria Chiș, procurorul Florin Deac, judecătorul Bogdan Mateescu, procurorul Nicolae Andrei Solomon și de procurorul Tatiana Toader.

 
 
Șapte membri CSM au transmis plenului un document prin care cer revocarea Liei Savonea din funcția de președinte al Consiliului deoarece și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile, a avut acuzații tendențioase la adresa colegilor și a generat stări conflictuale cu ministrul Justiției.

„În temeiul art. 55 alin. (10) din Legea nr. 317/2004, privind organizarea Consiliului Superior al Magistraturii, republicată și cu modificările ulterioare, propunem Plenului Consiliului Superior al Magistraturii REVOCAREA din funcția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii a doamnei judecător Lia Savonea pentru modul defectuos în care domnia sa și-a exercitat atribuțiile prevăzute de lege pentru înalta demnitate de Preşedinte al CSM, îndepărtând Consiliul de la rolul său constituțional, făcând imposibilă colaborarea în cadrul organului colegial, cu consecinţe extrem de grave pe planul funcţionării şi credibilităţii acestuia atât pe plan intern, faţă de magistraţii români şi de întreaga societate, cât şi pe plan extern, în raporturile cu organismele internaţionale”, se arată în debutul cererii înaintate către plenul CSM.


Cererea este semnată de judecătorul Mihai Andrei Bălan, procurorul Cristian Mihai Ban, judecătorul Andrea Annamaria Chiș, procurorul Florin Deac, judecătorul Bogdan Mateescu, procurorul Nicolae Andrei Solomon și de procurorul Tatiana Toader.

Potrivit cererii intrate în posesia MEDIAFAX, președintele CSM, Lia Savonea, şi-ar fi îndeplinit în mod necorespunzător atribuţia de reprezentare a Consiliului.

Cei șapte membri CSM subliniază că, pe plan intern, Consiliul Superior al Magistraturii a fost reprezentat în mod necorespunzător în relațiile cu alte instituții cu atribuții în domeniu, cum ar fi Ministerul Justiției, dar și cu corpul magistraților, prin asociațiile profesionale ale acestora și, nu în ultimul rând, cu societatea civilă.

Redăm mai jos, punctele prin care Lia Savonea este acuzată de magistrații menționați că ar fi reprezentat în mod defectuos Consiliul pe plan intern. Între acestea se numără și un punct care arată că Savonea a avut intâlniri particulare cu Adina Florea, șefi ai Inspecției Judiciare sau ai instanțelor.

„1. Președintele Consiliului a generat și a întreținut o stare conflictuală cu actualul ministru al justiției, dna. Ana Birchall, legat de neparticiparea acestuia la unele ședințe ale Plenului Consiliului în condițiile în care a refuzat, într-o manieră arogantă şi neconstructivă (a se vedea comunicatul din data de 5 octombrie 2019), să stabilească un mod de lucru previzibil pentru activitățile Consiliului care să permită unui număr cât mai mare de membri aleși sau de drept să participe la ședințe, aspect care i-a fost reproșat și de colegii judecători și procurori, membri aleși în Consiliu. (...)

Un alt subiect de dispută a fost lipsa unui răspuns într-un termen rezonabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii la solicitarea ministrului justiției din luna iulie 2019, referitoare la poziția Consiliului privind recomandările din rapoartele Greco și MCV având ca obiect situația justiției din România. Rapoartele au fost puse pe ordinea de zi a Plenului Consiliului abia în data de 8 octombrie 2019, după trei luni de la publicare, în condițiile în care este notorie atitudinea critică a Președintelui Consiliului față de conținutul rapoartelor, în general, sau de instituțiile europene care le întocmesc, aspecte evidenţiate și în comunicatele de presă emise în numele Consiliului, dar neasumate instituțional de către acesta”, mai precizează magistrații.

2. A încălcat dispozițiile art. 38 alin. (3) și (5) din Legea nr. 317/2004, cu modificările ulterioare, prin transmiterea proiectului de modificare a legislației privind activitatea Agenției Naționale de Integritate direct conducătorului comisiei parlamentare în condițiile în care doar ministrul justiţiei putea fi sesizat în acest sens şi doar de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

3. A iniţiat în data de 29 ianuarie 2019 modificarea Legilor nr. 303/2004, nr. 304/2004, nr. 317/2004, în lipsa unei hotărâri a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit art. 38 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, și mai ales fără a înștiința membrii Secţiei pentru procurori, cu toate că propunerile formulate vizau şi norme privind activitatea Ministerului Public.

4. A implicat Consiliul Superior al Magistraturii într-o polemică instituțională cu Președintele României pe tema refuzului acestuia de a numi în funcția de ministru al justiției un judecător în funcție (a se vedea în acest sens comunicatul de presă din data de 30 august 2019), deși Consiliul nu are nicio atribuție în această materie și nu ar trebui să se implice sub nicio formă într-o procedură ce are un caracter eminamente politic.

5. A avut întâlniri particulare cu conducători din sistemul judiciar – de exemplu cu adjunctul şefului SIIJ, dna. procuror Adina Florea în data de 1 aprilie 2019, actuali conducători ai Inspecţiei Judiciare, conducători de instanţe, fără să aducă la cunoştinţa membrilor Consiliului existenţa acestor întâlniri, obiectul discuţiilor și concluziile la care s-a ajuns, ducând funcția de reprezentare într-o zonă netransparentă, propice speculațiilor.

6. Nu a păstrat un echilibru în gestionarea relațiilor Consiliului Superior al Magistraturii cu asociațiile profesionale ale magistraților, în condițiile în care a avut atitudini pozitive față de unele asociații profesionale (AMR, UNJR, APR), și a criticat alte asociații profesionale (AMASP, Forumul Judecătorilor din România și Inițiativa pentru Justiție), creând disensiuni în corpul magistraților prin antagonizarea lor, inducând ideea falsă că doar unii sprijină reformele în justiție și sunt parteneri de încredere în dialogul interinstituțional, pe când ceilalți sunt niște elemente retrograde, care acționează împotriva intereselor justiției și dezinformează instituțiile internaționale care întocmesc diferite rapoarte privind justiția din România.

7. A transmis opiniei publice o imagine inexactă despre diferite activități sau poziții ale Consiliului prin diverse comunicate de presă neasumate de toți membrii acestuia, fie ai Secției pentru judecători, fie ai Plenului, omițând în mod deliberat să menționeze că au fost adoptate cu majoritatea voturilor și lăsând să se înțeleagă un fals consens asupra unor subiecte controversate (a se vedea în aceste sens comunicatele de presă din datele de 30 august 2019 și 31 iulie 2019 când, contrar unei practici constante care a avut temei regula generală a consemnării numărului de voturi, a refuzat fără niciun argument să menţioneze numărul membrilor care s-au opus acestor comunicate)”.

În documentul menționat se mai arată că Lia Savonea ar fi afectat imaginea CSM și a colegilor săi prin remarci și acuzații tendențioase și improprii într-un organ colegial, cum ar fi declarația de presă din data de 8 octombrie când, dorind să aducă la cunoștința opiniei publice motivul amânării ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din acea dată a afirmat, fără a avea o bază factuală reală că: „atitudinea colegilor care lipsesc a produs consecințe în magistratură, a împiedicat derularea unor activități, fiind un veritabil boicot instituțional”, insinuând o înţelegere obscură a membrilor aleşi cu procurorul general şi ministrul justiţiei.

Lia Savonea mai este acuzată că a abordat problema comunicării publice într-un mod lipsit de echilibru și imparțialitate în funcţie de localizarea pe palierul politic a titularului acţiunii declanşatoare a reacțiilor Consiliului.

Cei șapte membri menționează drept exemplu, în acest sens, o situație când șefa CSM le-a solicitat celorlalți membri să reacționeze sau a reacționat ea însăși prompt faţă de acţiunile sau declaraţiile unor oameni politici, cum ar fi declaraţiile preşedintelui României în cazul refuzului de a numi un nou ministru al justiției în luna septembrie 2019 sau comunicatul din 16 ianuarie 2019 referitor la declaraţia preşedintelui unui partid de opoziţie din data de 15 ianuarie 2019.

„Pe de altă parte, preşedintele CSM nu are nicio reacție faţă de declaraţiile aduse la cunoştinţa publică recent aparţinând prim ministrului – preşedinte al partidului de guvernământ şi care au determinat o solicitare din partea unui număr de 7 membri de apărare a independenţei autorităţii judecătoreşti. Cererea a fost pur şi simplu ignorată, neregăsindu-se pe sedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 15 octombrie 2019, iar cursul acesteia nu este cunoscut nici de membrii semnatari și nici de opinia publică. Acest puternic contrast, luat singular, dar şi împreună cu alte acţiuni sau inacţiuni aici dezvoltate, nu face altceva decât să adâncească o aparenţă publică de partizanat, de utilizare a unor unităţi diferite de măsură şi de abordare, cu consecinţe profund negative asupra credibilităţii întregului Consiliu”, se mai arată în documentul menționat.

În cererea de revocare se mai menționează că, pe plan extern, pe 28 mai, Lia Savonea a comunicat în numele Consiliului un punct de vedere Curții de Justiție a Uniunii Europene privitor la cauza nr. C-127/19-1 care are ca obiect compatibilitatea înființării Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție cu normele din Tratatul Uniunii Europene, fără a pune în discuție acest subiect membrilor CSM (în Plen sau într-o comisie).

„O astfel de acțiune este de neînțeles, având în vedere că înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost contestată de un număr de aproximativ 4000 de judecători și procurori cât și de organismele internaționale. Mai mult decât atât, au fost afectate în mod grav interesele Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât a fost transmis un document privitor la un domeniu primordial al Uniunii Europene, respectiv respectarea statului de drept, document care nu reprezintă poziția membrilor Consiliului, încălcându-se astfel principiul cooperării loiale cu instituțiile europene”, atrag atenția membrii.

Totodată, în același document, membrii CSM atrag atenția că Savonea şi-a îndeplinit în mod necorespunzător atribuţiile de conducere, coordonare şi control prin următoarele acţiuni:

„1. A creat și a menținut o stare generalizată de provizorat la nivelul funcțiilor de conducere din aparatul propriu al Consiliului, în condițiile în care de la funcția de Secretar general şi până la cea de şef serviciu sunt ocupate prin delegări, dispuse şi prelungite succesiv şi exclusiv de Preşedintele Consiliului. Pe de-o parte, președintele nu a propus Plenului numirea în aceste funcţii, deşi legea obligă în acest sens, art. 39 din Legea nr. 317/2004, republicată. În acest mod, s-a substituit rolului Plenului şi a stabilit unilateral ocupanţii acestor posturi.

Pe de altă parte nu a realizat niciun fel de consultare cu membrii Consiliului cu referitor la persoanele pe care le-a desemnat. Reamintim că aparatul propriu deserveşte Consiliul ca întreg şi nu doar preşedintele Consiliului. Procedând astfel, a avut acces exclusiv la toate documentele Consiliului, ceilalți membri nefiind înştiinţaţi deloc sau mult prea târziu de unele demersuri ale Consiliului ori de proceduri în care acesta este implicat.

2. A planificat ședințele Secției de judecători și mai ales pe cele ale Plenului Consiliului într-un mod total netransparent, imprevizibil pentru unii membrii, perturbând grav activitatea acestei instituții, cu consecințe dintre cele mai nefaste pentru sistemul judiciar. Deși încă din data de 26.03.2019, patru membri ai CSM au solicitat prin adresa 6338/26.03.2019 un mod previzibil de stabilire a sedințelor de Plen, în vederea programării din timp a activităților, doamna președinte al CSM a ignorat în mod inexplicabil această solicitare. Astfel, ședințele Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din datele de 20.06.2019, 24.06.2019, 01.07.2019, 03.07.2019, respectiv 08.10.2019 au fost amânate pentru lipsa cvorumului. Cauza principală ale acestor amânări a avut la bază modul defectuos în care doamna președinte a organizat aceste ședințe, având în vedere că aceasta nu a depus un minim de diligențe în vederea stabilirii posibilității obiective a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii de a se prezenta. (...)

Este grăitor modul în care s-au organizat ședințele de Plen care au avut pe ordinea de zi aspecte legate de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție când, invocându-se urgența s-au organizat ședințe succesive în lunile iunie și iulie, dar nu s-a mai organizat niciuna în primele două săptămâni din luna septembrie 2019 când era posibilă realizarea cvorumului legal.
În alte situații, Președintele Consiliului a stabilit intempestiv ședințe, cum ar fi cea din data de 26 august 2019, ora 10, punând pe ordinea de zi cererea de demisie a dnei. judecător Dana Gîrbovan pentru a putea fi propusă în funcția de ministru al justiției, în condițiile în care cererea a fost înregistrată în aceeași dimineaţă la ora 9 conform menţiunilor din emap-registry.

3. A stabilit ordinea de zi a ședințelor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii fără o consultare reală a membrilor Consiliului, prin includerea sau refuzul de a include unele puncte de mare interes pentru magistratură și societate, în ansamblu, în funcție de prezența sau absența unor membri la ședințe.

4. A stabilit atribuţii în sarcina membrilor Consiliului în domenii care nu sunt compatibile cu demnitatea deţinută.

5. Prin încălcarea competenţelor proprii, Preşedintele Consiliului a acordat, printr-o rezoluţie olografă pe referatul nr. 2-16165-13.08.2019, drept de acces în sistemul ECRIS a domnului Alistar Victor Teodor. Această decizie interferează nepermis cu rolul Ministerului Justiţiei de proprietar al aplicaţiei de evidenţă şi repartizare ECRIS, dar şi cu dreptul de administrare al instanţelor judecătoreşti având ca obiect acest sistem informatic.

6. La data de 30.05.2019, doamna judecător Lia Savonea, în calitate de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii și al Secției pentru judecători, a declanșat unilateral procedura de ocupare a funcției de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, procedură care prevedea ca termen de depunere a candidaturilor pentru funcția de președinte a ICCJ perioada 30 mai – 1 iulie 2019, termen ce încalcă dispozițiile art. 53 alin. (4) Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată și cu completările ulterioare, întrucât funcția de președinte al ICCJ urma să devină vacantă abia la data de 15 septembrie 2019.

7. În calitate de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, doamna judecător Lia Savonea a refuzat discreţionar publicarea pe site-ul Consiliul Superior al Magistraturii a unui comunicat de presă al Secției pentru procurori în data de 8 octombrie 2019. Această acţiune este contrastantă cu atitudinea extrem de permisivă faţă de un membru al societăţii civile, dl Victor Teodor Alistar, care publică puncte de vedere proprii pe site-ul instituţiei, sub titulatura de comunicate de presă (a se vedea comunicatul din data de 14 octombrie 2019) .

8. Doamna judecător Lia Savonea, în calitate de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv președinte al Secției pentru judecători, a întârziat în mod nejustificat motivarea hotărârilor Secției pentru judecători în materia disciplinară. (...) Proiectul de hotărâre prin care s-a anulat acţiunea disciplinară exercitată împotriva fostului preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este reţinut la cabinetul preşedintelui, deşi a trecut un interval de 4 luni de la pronunţare. În acest context, se impune a fi subliniat că a refuzat să pună în discuţia Secţiei pentru judecători contestaţia privind tergiversarea procedurii formulată de către doamna judecător Iulia Cristina Tarcea faţă de această întârziere. Contestaţia a fost depusă la data de 19.07.2019 şi nu a fost discutată nici până în prezent, deşi legea impune obligaţia soluţionării acesteia în termen de 5 zile.

9. A manifestat un comportament inadecvat față de majoritatea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, bazat pe o comunicare total deficitară, precum și pe încurajarea şi tolerarea unor atitudini agresive din partea unor alți membri (dna. judecător Gabriela Baltag, dl. Victor Teodor Alistar) faţă de ceilalţi”.

Cei șapte membri atrag atenția că restabilirea credibilităţii Consiliului, restaurarea neutralităţii acestuia, reaşezarea sa în parametri optimi ai unei funcţionări în scopul îndeplinirii rolului său de garant al independenţei justiţiei nu se pot realiza decât „începând cu revocarea doamnei preşedinte Lia Savonea din această funcţie”.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 228 / 19677
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
LegiTeam | Job Opportunity: DLA Piper Dinu SCA – Associate, Litigation
Rundă de promovări la Țuca Zbârcea & Asociații | Dan Cristea și Ciprian Timofte intră în echipa partenerilor, alți cinci avocați fac un pas înainte în carieră
În spatele scenei, alături de avocații de Employment de la Wolf Theiss | Experiență vastă, acumulată într-un spectru larg de proiecte, implicare profundă, conexiuni internaționale și “outside the box thinking”
RTPR Allen & Overy, alături de AUTONOM în debutul pe piața reglementată a Bursei de Valori București
O gamă variată de mandate pentru avocații de Employment de la MPR Partners | Maravela, Popescu & Roman. Alexandra Rîmbu, Partener: Suntem atenți și la alte ramuri de drept adiacente, care ar putea impacta situația analizată. Când este necesar, lucrăm în echipe mixte pentru a asigura acoperirea tuturor aspectelor relevante
Procedurile de recunoaștere și cererile de clemență sunt tot mai des folosite de companiile investigate de Consiliul Concurenței | Tendințele pieței, analizate de avocații Țuca Zbârcea & Asociații. Echipă și proiecte
Din vorbă-n vorbă cu Amelia Teis, partener după ultima rundă de promovări de la D&B David și Baias. ”Nu poate exista succes și leadership individual, fără oamenii din jurul tău. Conceptul de “dream big” este realizabil în avocatură, însă presupune muncă, implicare și o depășire constantă a propriilor limite”
PwC România și D&B David și Baias au acordat asistență acționarilor FAN Courier în tranzacția cu SLS Cargo. Vânzătorul, asistat de Gilescu Văleanu Nathanzon & Partenerii
Avocații văd o “specializare” a tranzacțiilor din segmentul High-Tech ̸ Start-ups. Sergiu Gîdei, Parter CEE Attorneys ̸ Boanță, Gîdei și Asociații: Se negociază intens pe aspecte de randament, exit facil al investitorilor și asigurarea mecanismelor de control
LegiTeam: ZRVP recrutează avocat definitiv și avocat stagiar pentru departamentul Consultanță
Ce îi ține ocupați pe avocații de IP de la Stratulat Albulescu. Cele mai dificile proiecte din practica de proprietate intelectuală și domeniile din care vin cele mai multe solicitări
Mușat & Asociații obține o decizie de referință în arbitraj, privind anularea unui document constatator. Dr. Gheorghe Buta, Senior Partner: Antreprenorii care au clauze arbitrale în contractele încheiate cu autoritățile publice pot obține remedii mai rapide în privința documentelor constatatoare
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...