DIICOT redeschide ancheta în dosarul ‘10 august’ în cazul şefilor Jandarmeriei

Procurorul şef al DIICOT, Giorgiana Hosu, a infirmat parţial marţi soluţia de clasare a dosarului ''10 august'' şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi din Jandarmerie.

Giorgiana Hosu a decis redeschiderea urmăririi penale faţă de colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române; maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti; colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române; comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat pentru relaţia cu prefecţii din MAI.

DIICOT invocase ‘credinţa sinceră’ şi dispoziţii CEDO pentru intervenţia în forţă a jandarmilor

DIICOT invocă, în ordonanţa de clasare a dosarului ''10 august'', prevederi CEDO pentru a justifica intervenţia în forţă a jandarmilor împotriva manifestanţilor din Piaţa Victoriei, precum şi "credinţa sinceră" a autorităţilor în aplicarea legii.

Ordonanţa de clasare întocmită de DIICOT cuprinde 155 de pagini, în document fiind menţionate prevederile ale legislaţiei interne, dar şi dispoziţii CEDO, în baza cărora s-a fundamentat decizia procurorilor de a clasa acest dosar, prin care şefii Jandarmeriei de la acea vreme au scăpat de acuzaţii.

Procurorii admit că deciziile luate de autorităţi în gestionarea protestului din Piaţa Victoriei nu au fost perfecte, însă, în condiţiile în care unii protestatari paşnici îi încurajau pe cei violenţi să exercite acte de agresiune împotriva jandarmilor, singura constantă pentru gestionarea situaţiei a fost "mai stricta aplicare a legii".

"Într-o dinamică a evenimentelor pe parcursul cărora ambivalenţa 'protestatar paşnic - protestatar violent', respectiv 'protestatar violent - protestatar paşnic' s-a succedat cu repeziciune şi a cuprins o masă mare de participanţi la adunarea publică de protest, singura constantă de natură a permite gestionarea situaţiilor cu potenţial degenerativ la adresa ordinii publice şi siguranţei cetăţeanului a constituit-o mai stricta aplicare a legii. (...) Deciziile luate la faţa locului nu sunt perfecte, însă ele vor trebui fundamentate pe o credinţă sinceră în aplicarea legii", spune DIICOT.

Procurorii invocă dispoziţii CEDO, în sensul că utilizarea forţei de către reprezentanţii statului poate fi justificată atunci când se bazează pe "credinţa sinceră", chiar dacă ulterior se dovedeşte că intervenţia a fost greşită.

"Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât că 'utilizarea forţei de către agenţi ai statului poate fi justificată (...) în cazul în care se bazează pe credinţă sinceră, care este percepută, din motive întemeiate, valabilă în acel moment, dar care ulterior se dovedeşte a fi greşită. A se considera altfel ar însemna impunerea unei sarcini nerealiste asupra statului şi a legii în îndeplinirea îndatoririlor lor, poate chiar în detrimentul vieţii lor şi a celorlalţi'", declară DIICOT.

Procurorii oferă câteva exemple de intervenţii ale jandarmilor, care ar putea fi catalogate ca fiind "disproporţionate", însă ele beneficiază de "prezumţia de legalitate", deoarece în piaţă nu mai era vorba de un protest paşnic, ci de o confruntare între două tabere beligerante.

"Capturile de ecran surprind gestul unui bărbat, care, aflat la zona de contact cu forţele de ordine, se foloseşte de o sticlă pentru a arunca cu lichide în jandarmi. Aceştia reacţionează pe direcţia protestatarului violent cu substanţe iritant-lacrimogene. Analizată separat de contextul evenimentelor care au precedat acest moment, acţiunea jandarmilor ar putea fi criticată sub aspectul necesităţii, gradualităţii şi proporţionalităţii. Plasată însă în contextul presiunilor constante şi a violenţelor exercitate de protestatari diferiţi din categoria celor care iniţial păreau a se manifesta paşnic, dar care deveneau violenţi într-o succesiune a evenimentelor al cărui tablou general evoca mai degrabă imaginea confruntării a două tabere beligerante, decât pe cea a unei adunări publice de protest desfăşurată în limitele legii, analiza modului în care forţele de ordine au gestionat punctual fiecare act de răspuns la adresa acţiunilor violente/ameninţătoare la care au fost supuse, va beneficia de acea prezumţie de legalitate asociată obligaţiei de instituire a unor sarcini realiste ce exced dimensiunii filosofice a paradigmei: cum ar fi fost dacă...?!".