Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, dorește lege specială pentru salarizarea magistraților

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), condusă de Lia Savonea, critică proiectul noii legi a salarizării personalului bugetar, pe care îl consideră 'profund viciat', și susține că magistrații ar trebui să beneficieze de o lege specială a salarizării.

Într-un comunicat transmis marți, instanța supremă arată că va aștepta instalarea noului Guvern pentru a discuta despre salarizarea personalului din Justiție.

'În contextul dezbaterilor privind o nouă lege a salarizării, reafirmăm preocuparea constantă pentru protejarea drepturilor și a statutului profesional al personalului din sistemul judiciar. În acest moment, considerăm necesară așteptarea instalării noului Guvern, astfel încât această problemă de interes major să poată face obiectul unui dialog instituțional real și constructiv cu factorii decidenți. Ne exprimăm încrederea că argumentele pe care le prezentăm vor fi analizate cu responsabilitate și deschidere. Totodată, asigurăm colegii că vom continua să susținem toate demersurile necesare pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale acestora, utilizând toate mijloacele legale și instituționale aflate la dispoziția noastră și nu excludem recurgerea la alte forme de acțiune menite să asigure respectarea acestor drepturi, în măsura în care acest lucru se va dovedi necesar', transmite ICCJ.

ICCJ critică proiectul noii legi a salarizării, pe care îl consideră 'profund viciat', și susține că va adânci inechitățile dintre categoriile de personal din cadrul sistemului bugetar.

'Prealabil, Înalta Curte de Casație și Justiție susține că proiectul de act normativ este profund viciat ab initio, având în vedere că încalcă însăși principiile pe care acesta se bazează. Invocând pur formal construirea sistemul de salarizare pe principiile legalității, nediscriminării sau egalității, în realitate reflectarea acestora în conținutul proiectului dovedește faptul că se vor adânci inechitățile dintre categoriile de personal din cadrul sistemului bugetar. În pofida declarațiilor publice, în urma analizării prevederilor proiectului se constată în mod flagrant că sunt diminuate drepturile salariale aflate în plată și pe cale de consecință sunt desconsiderate drepturile câștigate și protecția juridică conferită acestora. Experiența legilor de salarizare anterioare și jurisprudența statornicită în acest domeniu dovedesc faptul că un proiect de act normativ care nu asigură efectiv plata egală pentru muncă egală, respectarea garanțiilor constituționale și legale aferente fiecărei puteri în stat prin raportare la statutul categoriilor profesionale este grefat pe premise greșite și va conduce invariabil la crearea unor situații profund neconstituționale, nelegale și injuste', explică Instanța supremă.

ICCJ apreciază, de asemenea, că proiectul încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în stat, deoarece duce la diminuarea poziției constituționale a autorității judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului, fără a ține seama de locul constituțional al justiției și de rolul ICCJ în arhitectura instituțională a statului.

Instanța supremă avertizează că proiectul creează premisele unei influențe excesive a puterii executive asupra statutului profesional și a remunerației personalului din sistemul judiciar. Astfel, elemente esențiale ale sistemului de salarizare, precum valoarea de referință utilizată la stabilirea salariilor, metodologia de evaluare a funcțiilor și criteriile de încadrare în grade salariale, sunt transferate în competența Guvernului, fără stabilirea prin lege a unor criterii obiective și verificabile și fără participarea instituțională a autorității judecătorești, respectiv a CSM.

În acest context, ICCJ consideră că magistrații ar trebui să beneficieze de o lege specială a salarizării.

'Încălcarea garanțiilor constituționale ale independenței justiției prin afectarea independenței financiare a magistraților. Sub un prim aspect, în ceea ce privește puterea judecătorească, faptul că art. 205 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 303/2022 prevede că salarizarea judecătorilor și procurorilor se stabilește prin lege specială nu reprezintă doar o regulă formală de legiferare, ci este expresia unei garanții instituționale a independenței autorității judecătorești. În consecință, singura soluție legislativă posibilă este adoptarea unei legi speciale de salarizare pentru sistemul judiciar, întrucât numai în acest mod poate fi garantat principiul independenței financiare a judecătorilor și procurorilor', consideră Instanța supremă.

ICCJ enumeră alte principii pe care noua lege de încalcă: principiul securității juridice și al protecției încrederii legitime; principiul legalității și a exigențelor privind calitatea legii; principiul egalității și a criteriului diferențierii obiective a salarizării; principiul proporționalității; principiul ierarhizării funcțiilor judiciare și a criteriului nivelului instanței sau parchetului: criteriile legale de ierarhizare a funcțiilor prin necorelarea salarizării cu complexitatea, responsabilitatea și experiența profesională.