Judecătorii de la Tribunalul București, în dezacord privind dosarul lui Georgescu; va fi format un complet de divergență

Doi judecători din completul de la Tribunalul București, care are pe rol dosarul de propagandă legionară al lui Călin Georgescu, nu au reușit să cadă vineri de acord dacă se începe judecata pe fond sau trimit cauza înapoi la Parchet.

Procesul se află în cameră preliminară iar pe 9 decembrie 2025, Judecătoria Sectorului 1 a decis că se poate începe judecarea pe fond, după ce un magistrat a stabilit că probele strânse de procurori sunt legale.

Avocații lui Georgescu au atacat decizia la Tribunalul București, unde au cerut ca dosarul să fie trimis înapoi la Parchetul General.

Cei doi judecători din completul de la tribunal nu au reușit, la termenul de vineri, să cadă de acord pe o soluție: fie dau undă verde pentru începerea judecății pe fond, fie trimit dosarul la procurori.

În consecință, se va forma un complet de divergență, prin intrarea unui al treilea judecător, cu termen pentru luni, 9 februarie.

''În baza art. 394 alin. 5 Cpp, constată ivită divergența urmând ca judecarea cauzei să se reia în complet de divergență. Stabilește termen la data de 09.02.2026, ora 11:00, pentru când va fi citat contestatorul și încunoștințat avocatul ales. Pronunțată în ședința din camera de consiliu și pusă la dispoziția părților și a procurorului prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 06.02.2026'' - este decizia tribunalului.

Georgescu a fost trimis în judecată pe 2 iulie 2025 de Parchetul General, sub măsura controlului judiciar, fiind acuzat de promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de crime de război, precum și de promovarea în public a ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în formă continuată (cinci acte materiale).

În rechizitoriu se arată că, în perioada 16 iunie 2020 - 16 mai 2025, în repetate rânduri, Călin Georgescu a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepții și doctrine fasciste, legionare și xenofobe, precum:

* mobilizarea în masă a națiunii în vederea regenerării și renașterii acesteia prin palingeneză - crearea omului nou, sub cupola misticismului creștin ortodox, inclusiv prin acceptarea implicită a folosirii unor mijloace violente;

* necesitatea emergenței unui lider carismatic, predestinat și autoritar, apt să pună în operă acest proces;

* glorificarea excesivă a trecutului istoric prin contrast cu situația prezentă, caracterizată de afectarea profundă a demnității comunității naționale și de plasarea acesteia în sfera statutului de victimă, ca urmare a acțiunilor unor inamici ai statului, artificial identificați sub forma unor actori statali externi;

* ultranaționalismul populist având la bază un nucleu mitic creștin;

* cultul mareșalului Ion Antonescu, persoană condamnată definitiv pentru crime de război, elogiind persoana acestuia, prezentându-l drept erou național și reproducând, prin imitație, aproape până la identitate, nu doar cuvintele, ci și gesturile și tonul vocii sale și efectuând salutul legionar cu ocazia unui discurs susținut în fața unei mulțimi de protestatari la adresa restricțiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus, în Piața Universității din București, la data de 2 octombrie 2021.

''În mod concret, s-a reținut că inculpatul a afirmat de-a lungul timpului, în interviuri, declarații ori postări în mediul online, consecvența sa ideologică pro-legionară/legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare, cu scopul de a produce o schimbare de percepție cu privire la încadrarea istorică a Mișcării Legionare într-o încercare de normalizare și revitalizare a legionarismului și a figurilor istorice conexate acestei ideologii, sens în care acesta a făcut mai multe afirmații cu caracter elogiativ/laudativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moța'', susțin procurorii.