ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Legile Justiţiei|Ministerul Justiţiei admite că există “diferenţe punctuale” între proiectele prezentate CE şi cele trimise la CSM

28 Iulie 2022   |   Agerpres

Replica Ministerului Justiţiei vine după ce asociaţii ale magistraţilor şi reprezentanţi ai societăţii civile au criticat dur proiectele legilor Justiţiei publicate pe 21 iulie.

 
 
Ministerul Justiţiei admite că există ''diferenţe punctuale'' între proiectele legilor prezentate la consultările din luna mai cu Comisia Europeană şi cele puse în dezbatere publică pe 21 iulie şi trimise CSM pentru avizare, explicând că acest lucru se datorează faptului că au fost primite amendamente ulterioare în cadrul dezbaterilor publice.
 
"Parcursul unui proiect de lege de la stadiul de concept până la cel de lege este un proces cu multe etape, judecarea proiectelor la fiecare etapă ca fiind un produs finit este o eroare de principiu, mai ales dacă se face pe baza unor procese de intenţii", transmite ministerul într-un comunicat remis joi AGERPRES.
 
Replica Ministerului Justiţiei vine după ce asociaţii ale magistraţilor şi reprezentanţi ai societăţii civile au criticat dur proiectele legilor Justiţiei publicate pe 21 iulie.
 
Astfel, asociaţiile magistraţilor consideră că proiectele prezentate de minister sunt practic actualele legi în vigoare, cu unele modificări, fiind cu totul diferite faţă de variantele prezentate şi asumate în faţa Comisiei Europene. În opinia acestora, partenerii europeni "au fost înşelaţi fără niciun fel de reţinere într-un joc insidios şi interminabil".
 
O altă critică se referea la faptul că proiectele menţin unele prevederi "nocive" din legile în vigoare: concursurile de promovare la Instanţa supremă nu au caracter meritocratic şi rămân sub controlul "total" al Secţiei pentru judecători a CSM, Inspecţia Judiciară este "minor cosmetizată", rolul INM în numirea inspectorilor este înlăturat total, libertatea de exprimare a magistraţilor este "grav" afectată.
 
Ministerul Justiţiei explică în comunicatul difuzat joi de ce există diferenţe între forma proiectelor negociată cu Comisia Europeană şi cea prezentată CSM.
 
Legat de momentul iniţierii procedurii de avizare de către Consiliul Superior al Magistraturii, ministerul afirmă că, după cum a precizat în mod repetat, a reiniţiat pregătirea proiectelor în ianuarie 2022, legile fiind puse în dezbatere publică iniţial în septembrie 2020.
 
"MJ a fost pregătit să iniţieze procedurile de avizare la nivelul CSM încă din luna aprilie a anului curent şi ulterior în luna mai, după consultări cu Comisia Europeană. În urma numeroaselor semnale primite inclusiv din partea asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, ministerul a prelungit calendarul de dezbateri publice pentru a analiza amendamentele primite în cursul lunii mai din partea sistemului judiciar şi a societăţii civile. Avizarea ministerială a fost efectuată cu celeritate şi promptitudine din partea celorlalte ministere, pe parcursul a 3-4 zile, în luna iulie. Prin urmare, momentul iniţierii procedurii de avizare la CSM a fost consecinţa logică şi directă a prelungirii dezbaterilor publice, tocmai în urma semnalelor primite din sistemul judiciar", se arată în comunicat.
 
Despre conţinutul proiectelor, Ministerul Justiţiei menţionează că, din septembrie 2020 şi până la zi, acestea au suferit numeroase ajustări în urma propunerilor primite succesiv din partea sistemului judiciar, "în principal". "La fel s-a întâmplat şi după consultările cu Comisia Europeană. Diferenţele punctuale între conţinutul proiectelor la momentul încheierii consultării cu Comisia Europeană şi cel de la momentul sesizării CSM pentru aviz sunt consecinţa logică a primirii unor amendamente ulterioare în ultima rundă de dezbateri publice", se precizează în comunicat.
 
Potrivit acestuia, ministerul a avut de ales între a păstra neschimbate proiectele, ignorând amendamentele primite, cu consecinţa golirii de conţinut a dezbaterii publice, care ar fi devenit doar un exerciţiu formal, şi a primi amendamentele considerate binevenite, cu consecinţa firească a modificării proiectelor în urma includerii amendamentelor primite.
 
"Cu titlu de exemplu, Ministerul Justiţiei a primit multe din amendamente inclusiv de la Ministerul Public, CSM - Secţia pentru procurori, DNA şi DIICOT. Pe de altă parte, din procesul de consultare nu poate fi exclus chiar iniţiatorul proiectului, respectiv MJ, care, la rândul său, are totala libertate potrivit competenţelor legale de a-şi reevalua anumite viziuni, tocmai ca urmare a amendamentelor primite şi nu numai. Ministerul Justiţiei este conştient de faptul că este obiectiv imposibil de întrunit un consens asupra proiectelor în urma unor consultări care au inclus pe parcurs luarea în considerare a unor opinii şi amendamente primite sau extrase din poziţiile exprimate de-a lungul vremii de către numeroase instituţii, respectiv CSM - Secţia pentru judecători, CSM - Secţia pentru procurori, şase asociaţii profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, instanţe, parchete, grupuri de judecători şi procurori, grefieri, sindicate profesionale, organizaţii neguvernamentale din România, jurisprudenţa ICCJ, CCR, precum şi Comisia Europeană (rapoarte MCV şi consultări în 2022), Comisia de la Veneţia (avize precedente), decizii ale CJUE, decizii ale CEDO", se mai arată în comunicat.
 
Conform sursei citate, Ministerul Justiţiei este conştient de faptul că forma şi conţinutul proiectelor pot şi probabil vor mai suferi modificări în cadrul procedurii de avizare de către CSM, aprobării de către Guvern şi adoptării lor ca legi de către Parlament.
 
"În gestionarea procesului de elaborare a proiectelor, MJ a dat şi va da dovadă de transparenţă, prin publicarea promptă pe site-ul ministerului a variantelor succesive ale proiectelor, astfel cum acestea au rezultat din dialogul tuturor părţilor implicate. Parcursul unui proiect de lege de la stadiul de concept până la cel de lege este un proces cu multe etape, judecarea proiectelor la fiecare etapă ca fiind un produs finit este o eroare de principiu, mai ales dacă se face pe baza unor procese de intenţii. Ministerul Justiţiei rămâne în continuare deschis dialogului şi receptiv criticilor constructive ale proiectelor, propunerilor pe care le va mai primi până la momentul sesizării Guvernului, urmărind viziunea pe care a exprimat-o în cadrul expunerilor de motive ale celor trei proiecte", se transmite în comunicat.
 
Ministerul Justiţiei susţine că intenţiile sunt în sensul realizării unor proiecte care să asigure nu numai independenţa Justiţiei, ci şi o eficienţă mai bună a funcţionării acesteia, un sistem de echilibru şi verificări ("check and balance") în cadrul fiecărui mecanism de instituţii juridice grupate, o meritocraţie bazată pe o evaluare reală nu numai prin prisma unor examene teoretice (prezente oricum pe parcursul evoluţiei în grade profesionale ale carierei), ci şi pe capacitatea liderilor de pe etajele sistemului de a evalua resursele de management ale viitorilor lideri, primatul dreptului european în sensul Tratatului de Aderare la UE şi al TFUE, consolidarea Ministerului Public, inclusiv DNA şi DIICOT, garantarea independenţei DNA, abordarea problemelor de resurse umane, clarificarea regulilor privind răspunderea magistraţilor. 
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 1191 / 4735
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
LegiTeam: Atorney at Law (0 - 2 years) - Dispute Resolution | Reff & Associates
Țuca Zbârcea & Asociații câștigă pentru Silcotub un litigiu major privind recalcularea prețului energiei electrice în lumina Ordonanței de urgență nr. 27 ̸ 2022
LegiTeam: Lawyer - Corporate M&A | Reff & Associates
Tranzacție rară pe piața românească | Cum au lucrat avocații Legal Ground în proiectul legat de achiziția unor obligațiuni ‘tokenizate’, înregistrate și tranzacționate prin sistemul blockchain. Mihai Dudoiu (Partener): ”Pe lângă aspectele comune unor proiecte de finanțare ‘clasice’, a fost necesară integrarea unei componente de fintech. Arhitectura juridică a trebuit adaptată unui cadru relativ nou și încă în formare din punct de vedere normativ”
NNDKP, alături de Grupul PetStar, în finanțarea de 50 mil. € obținută de la UniCredit Bank. PCF Investment Banking a acționat în calitate de aranjor exclusiv
Filip & Company a asistat Banca Transilvania în prima sa emisiune de obligațiuni sustenabile în lei în valoare de 1,5 miliarde de lei. Alexandru Bîrsan (managing partener) a coordonat echipa
Employment | Pe parcursul ultimului an, s-a remarcat o preocupare crescută din partea angajatorilor pentru „descifrarea” obligațiilor tot mai complexe care le revin în temeiul legislației de dată recentă, spun avocații specializați în Dreptul Muncii de la PNSA. De vorbă cu Ioana Cazacu, coordonatoarea practicii, despre noutățile din legislația muncii, solicitările clienților și mandatele complexe în care a fost implicată echipa
BRD coordonează un club loan de 190 mil. € pentru NE Property BV. Avocații CMS au consiliat consorțiul bancar în această finanțare
Women Lawyers | Din vorbă în vorbă cu Andreea Mihalache, Partener în cadrul firmei Popescu & Asociații, profesionist reputat, cu aproape 30 de ani de experiență ca avocat litigant la cel mai înalt nivel: ”Dincolo de oportunitatea de a lucra la dosare complexe, am și sprijinul unei echipe unite, ceea ce face ca fiecare provocare să fie o oportunitate de învățare și evoluție profesională”
LegiTeam | Mitel & Asociații recrutează avocat cu experiență (Litigii și Soluționare a Disputelor)
Cine sunt campionii pieței locale evidențiați în ultimul clasament IP Stars 2025 | Baciu Partners are cele mai multe recomandări în prima bandă din domeniul mărcilor. ZRVP și Dincă & Speciac sunt pe primul palier al performanței, urmate de Mușat & Asociații și NNDKP
Kinstellar asistă Special Flanges pe toate aspectele, tranzacționale și de taxe, în achiziția producătorului industrial român Vilmar SA, cu o echipă pluridisciplinară coordonată de Zsuzsa Csiki (Partener, Co-Head of Corporate M&A) | Skadden, Simmons&Simmons și alte două firme de avocați din România au fost de o parte și de alta în această tranzacție
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...