Legile Justiţiei|Ministerul Justiţiei admite că există “diferenţe punctuale” între proiectele prezentate CE şi cele trimise la CSM

 

"Parcursul unui proiect de lege de la stadiul de concept până la cel de lege este un proces cu multe etape, judecarea proiectelor la fiecare etapă ca fiind un produs finit este o eroare de principiu, mai ales dacă se face pe baza unor procese de intenţii", transmite ministerul într-un comunicat remis joi AGERPRES.

 

Replica Ministerului Justiţiei vine după ce asociaţii ale magistraţilor şi reprezentanţi ai societăţii civile au criticat dur proiectele legilor Justiţiei publicate pe 21 iulie.

 

Astfel, asociaţiile magistraţilor consideră că proiectele prezentate de minister sunt practic actualele legi în vigoare, cu unele modificări, fiind cu totul diferite faţă de variantele prezentate şi asumate în faţa Comisiei Europene. În opinia acestora, partenerii europeni "au fost înşelaţi fără niciun fel de reţinere într-un joc insidios şi interminabil".

 

O altă critică se referea la faptul că proiectele menţin unele prevederi "nocive" din legile în vigoare: concursurile de promovare la Instanţa supremă nu au caracter meritocratic şi rămân sub controlul "total" al Secţiei pentru judecători a CSM, Inspecţia Judiciară este "minor cosmetizată", rolul INM în numirea inspectorilor este înlăturat total, libertatea de exprimare a magistraţilor este "grav" afectată.

 

Ministerul Justiţiei explică în comunicatul difuzat joi de ce există diferenţe între forma proiectelor negociată cu Comisia Europeană şi cea prezentată CSM.

 

Legat de momentul iniţierii procedurii de avizare de către Consiliul Superior al Magistraturii, ministerul afirmă că, după cum a precizat în mod repetat, a reiniţiat pregătirea proiectelor în ianuarie 2022, legile fiind puse în dezbatere publică iniţial în septembrie 2020.

 

"MJ a fost pregătit să iniţieze procedurile de avizare la nivelul CSM încă din luna aprilie a anului curent şi ulterior în luna mai, după consultări cu Comisia Europeană. În urma numeroaselor semnale primite inclusiv din partea asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, ministerul a prelungit calendarul de dezbateri publice pentru a analiza amendamentele primite în cursul lunii mai din partea sistemului judiciar şi a societăţii civile. Avizarea ministerială a fost efectuată cu celeritate şi promptitudine din partea celorlalte ministere, pe parcursul a 3-4 zile, în luna iulie. Prin urmare, momentul iniţierii procedurii de avizare la CSM a fost consecinţa logică şi directă a prelungirii dezbaterilor publice, tocmai în urma semnalelor primite din sistemul judiciar", se arată în comunicat.

 

Despre conţinutul proiectelor, Ministerul Justiţiei menţionează că, din septembrie 2020 şi până la zi, acestea au suferit numeroase ajustări în urma propunerilor primite succesiv din partea sistemului judiciar, "în principal". "La fel s-a întâmplat şi după consultările cu Comisia Europeană. Diferenţele punctuale între conţinutul proiectelor la momentul încheierii consultării cu Comisia Europeană şi cel de la momentul sesizării CSM pentru aviz sunt consecinţa logică a primirii unor amendamente ulterioare în ultima rundă de dezbateri publice", se precizează în comunicat.

 

Potrivit acestuia, ministerul a avut de ales între a păstra neschimbate proiectele, ignorând amendamentele primite, cu consecinţa golirii de conţinut a dezbaterii publice, care ar fi devenit doar un exerciţiu formal, şi a primi amendamentele considerate binevenite, cu consecinţa firească a modificării proiectelor în urma includerii amendamentelor primite.

 

"Cu titlu de exemplu, Ministerul Justiţiei a primit multe din amendamente inclusiv de la Ministerul Public, CSM - Secţia pentru procurori, DNA şi DIICOT. Pe de altă parte, din procesul de consultare nu poate fi exclus chiar iniţiatorul proiectului, respectiv MJ, care, la rândul său, are totala libertate potrivit competenţelor legale de a-şi reevalua anumite viziuni, tocmai ca urmare a amendamentelor primite şi nu numai. Ministerul Justiţiei este conştient de faptul că este obiectiv imposibil de întrunit un consens asupra proiectelor în urma unor consultări care au inclus pe parcurs luarea în considerare a unor opinii şi amendamente primite sau extrase din poziţiile exprimate de-a lungul vremii de către numeroase instituţii, respectiv CSM - Secţia pentru judecători, CSM - Secţia pentru procurori, şase asociaţii profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, instanţe, parchete, grupuri de judecători şi procurori, grefieri, sindicate profesionale, organizaţii neguvernamentale din România, jurisprudenţa ICCJ, CCR, precum şi Comisia Europeană (rapoarte MCV şi consultări în 2022), Comisia de la Veneţia (avize precedente), decizii ale CJUE, decizii ale CEDO", se mai arată în comunicat.

 

Conform sursei citate, Ministerul Justiţiei este conştient de faptul că forma şi conţinutul proiectelor pot şi probabil vor mai suferi modificări în cadrul procedurii de avizare de către CSM, aprobării de către Guvern şi adoptării lor ca legi de către Parlament.

 

"În gestionarea procesului de elaborare a proiectelor, MJ a dat şi va da dovadă de transparenţă, prin publicarea promptă pe site-ul ministerului a variantelor succesive ale proiectelor, astfel cum acestea au rezultat din dialogul tuturor părţilor implicate. Parcursul unui proiect de lege de la stadiul de concept până la cel de lege este un proces cu multe etape, judecarea proiectelor la fiecare etapă ca fiind un produs finit este o eroare de principiu, mai ales dacă se face pe baza unor procese de intenţii. Ministerul Justiţiei rămâne în continuare deschis dialogului şi receptiv criticilor constructive ale proiectelor, propunerilor pe care le va mai primi până la momentul sesizării Guvernului, urmărind viziunea pe care a exprimat-o în cadrul expunerilor de motive ale celor trei proiecte", se transmite în comunicat.

 

Ministerul Justiţiei susţine că intenţiile sunt în sensul realizării unor proiecte care să asigure nu numai independenţa Justiţiei, ci şi o eficienţă mai bună a funcţionării acesteia, un sistem de echilibru şi verificări ("check and balance") în cadrul fiecărui mecanism de instituţii juridice grupate, o meritocraţie bazată pe o evaluare reală nu numai prin prisma unor examene teoretice (prezente oricum pe parcursul evoluţiei în grade profesionale ale carierei), ci şi pe capacitatea liderilor de pe etajele sistemului de a evalua resursele de management ale viitorilor lideri, primatul dreptului european în sensul Tratatului de Aderare la UE şi al TFUE, consolidarea Ministerului Public, inclusiv DNA şi DIICOT, garantarea independenţei DNA, abordarea problemelor de resurse umane, clarificarea regulilor privind răspunderea magistraţilor.