Raport CSM privind lista vulnerabilităţilor de la parchetele din România: Lipsa predictibilităţii legislative, atacuri ale politicienilor, subfinanţarea
13 Mai 2019 Mediafax
În anul 2018 au fost trimişi în judecată de 58.737 inculpaţi, cu 1, 8% mai puţin decât în anul 2017, ceea ce înseamnă o medie de 299 de inculpaţi trimişi în judecată la 100.000 locuitori.
Lipsa predictibilităţii legislative şi atacurile lansate de oamenii politici sunt doar câteva dintre vulnerabilităţile depistate la parchete în 2018, incluse într-un raport CSM. Totodată, faţă de 2017, procurorii au avut mai multe achitări definitive şi mai multe cauze restituite de către instanţe.
„Instabilitatea şi lipsa predictibilităţii legislative, subfinanţarea sistemului judiciar, lipsa unor sedii adecvate desfăşurării activităţii, volumul ridicat de activitate, intensificarea atacurilor lansate de oamenii politici şi mass-media la adresa magistraţilor, posibilităţi insuficiente şi lipsite de eficienţă la îndemâna magistraţilor de a-şi exprima puncte de vedere cu privire la necesitatea adoptării, modificării sau abrogării unor reglementări legale referitoare la sistemul judiciar”, sunt vulnerabilităţile identificate parchete în anul 2018, incluse într-un raport al Consiliului Superior al Magistraturii privind starea justiţiei şi publicat recent.
„Instabilitatea şi lipsa predictibilităţii legislative, subfinanţarea sistemului judiciar, lipsa unor sedii adecvate desfăşurării activităţii, volumul ridicat de activitate, intensificarea atacurilor lansate de oamenii politici şi mass-media la adresa magistraţilor, posibilităţi insuficiente şi lipsite de eficienţă la îndemâna magistraţilor de a-şi exprima puncte de vedere cu privire la necesitatea adoptării, modificării sau abrogării unor reglementări legale referitoare la sistemul judiciar”, sunt vulnerabilităţile identificate parchete în anul 2018, incluse într-un raport al Consiliului Superior al Magistraturii privind starea justiţiei şi publicat recent.
La capitolul măsuri de remediere a acestor vulnerablităţi, în raport sunt enumerate următoarele: adoptarea unei legislaţii stabile, coerente şi previzibile, adaptarea bugetului la nevoile parchetelor, alocarea de fonduri financiare pentru achiziţionarea de noi spaţii, pentru efectuarea reparaţiilor necesare şi utile la spaţiile deja existente, reglementarea dreptului de iniţiativă legislativă în favoarea Consiliului Superior al Magistraturii, creşterea independenţei puterii judecătoreşti prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii şi al celorlalte instituţii ale statului.
La capitolul achitări definitive la nivelul tuturor parchetelor din ţară, 1.290, mai mult faţă de 2017, când au fost înregistraţi 1.036 de achitaţi (o creştere de 24,5%). Dintre aceştia, 63 au fost arestraţi preventiv.
„Numărul inculpaţilor trimişi în judecată în anul 2018 a fost de 58.737 de persoane (59.839 în anul 2017), înregistrându-se o scădere de 1, 8% fată de anul anterior. Dintre aceştia, numărul inculpaţilor trimişi în judecată arestaţi preventiv a fost de 5.900 ( în scădere cu 3, 2% fată de cei 6.092 inculpaţi trimişi în judecată arestaţi preventiv în anul 2017), cu o pondere în totalul inculpaţilor trimişi în judecată de 10%. Au existat şi 203 inculpaţi arestaţi preventiv netrimişi în judecată (fată de 165 în anul 2017)”, se arată în raportul CSM.
Potrivit documentului, dispoziţiile de renunţare la urmărirea penală au fost aplicate faţă de un număr de 30.657 de învinuiţi şi inculpaţi (cu 0, 1% mai puţin faţă de 2017 când numărul acestora a fost de 30.695).
În ceea ce priveşte ponderea cauzelor restituite de către instanţele de judecată în vederea refacerii urmăririi penale, datele statistice se prezintă astfel: 2018 - 236 de cauze; 2017 - 215 cauze - o creştere de 9,8%.
„Numărul cauzelor în care s-a dispus infirmarea soluţiei sau redeschiderea urmăririi penale (inclusiv cele desfiinţate conform art. 341 C.p.p.) a scăzut cu 10, 5% (de la 5302 în anul 2017, la 4746 în anul 2018)”, mai arată raportul.
Totodată, în materie penală se constată că în anul 2018 a fost o uşoară creştere cu 0, 8% a numărului cauzelor judecate cu participarea procurorului (de la 341532 de cauze în anul 2017 la 344408 cauze în anul 2018) şi o creştere cu 1, 7% a numărului hotărârilor verificate de procuror pentru exercitarea căilor de atac (de la 307396 de hotărâri în anul 2017, la 312585 în anul 2018).
„Numărul de contestaţii, apeluri, recursuri în casaţie şi contestaţii în anulare declarate de procuror a scăzut cu 7, 7% (de la 11448 în anul 2017 la 10571 în 2018), iar numărul de apeluri şi recursuri soluţionate de instanţe (din cele declarate de procuror) a scăzut cu 5, 5% (de la 11137 în anul 2017 la 10523 în anul 2018). Numărul de apeluri şi recursuri admise în anul 2018 (din cele declarate de procuror) a scăzut la rândul său cu 5, 4% (de la 7154 admise în anul 2017 la 6771 admise în anul 2018),constatându-se un indice de admisibilitate de 64, 4% în anul de referinţă 2018”, explică sursa citată.
Tot în 2018, au fost declarate de procuror 27 recursuri în interesul legii (fată de 37 în anul 2017), au fost soluţionate de instanţă 24 de recursuri în interesul legii (fată de 37 în anul 2017) fiind admise 12 recursuri din cele soluţionate. Acest lucru arată un indice de admitere de 50%.
În anul 2018 au fost trimişi în judecată de 58.737 inculpaţi, cu 1, 8% mai puţin decât în anul 2017, ceea ce înseamnă o medie de 299 de inculpaţi trimişi în judecată la 100.000 locuitori.
Pe categorii de infracţiuni, au fost trimişi în judecată inculpaţi după cum urmează: infracţiuni de corupţie şi de serviciu (1.243, mai puţin decât în 2017, când au fost 1.366), fapte contra persoanei (11.590; în 2017 erau 11.868), contra patrimoniului (12.690; în 2017 erau 13.916), infracţiuni privind autoritatea şi frontiera de stat (763; în 2017 erau 811), infracţiuni de fals (620; în 2017 erau 576), infracţiuni electorale (22; în 2017 erau 41), spălare de bani (215; în 2017 erau 280), evaziune fiscală (1.337; în 2017 erau 1.352).
„În anul 2018 au fost soluţionate 444.680 de plângeri, cereri, memorii şi sesizări ale cetăţenilor (o uşoară creştere cu 2, 4% fată de anul 2017, când au fost soluţionate 434.187 de plângeri), din care au fost admise 168.509 (în scădere cu 1, 3% fată de anul 2017, când au fost admise 170.814 de plângeri)”, mai arată raportul privind situaţia justiţiei.
La capitolul resurse umane, raportul arată că în urma concursurilor de admitere în magistratură organizate în anul 2018, au fost ocupate 32 de posturi de procuror.
„Totodată, în cursul anului 2018, s-au derulat proceduri de revocare a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi de numire a unui nou procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Propunerea ministrului justiţiei de revocare din funcţie a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a fost avizată negativ prin Hotărârea nr. 52/27.02.2018 a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, fiind înaintată Preşedintelui României, care a emis decret de revocare, conform Hotărârii nr. 358 din 30 mai 2018 a Curţii Constituţionale. De asemenea, ministrul justiţiei a propus numirea unui nou procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, propunere ce a fost avizată negativ prin Hotărârea nr. 464/08.10.2018 a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Propunerea ministrului justiţiei a fost respinsă de către Preşedintele României la data de 21 noiembrie 2018, pentru considerente de legalitate”, se mai precizează în sursa citată.
Totodată, prin decrete ale preşedintelui României au fost eliberate din funcţia de procuror 108 persoane, după cum urmează: 102 de persoane, ca urmare a pensionării; 5 persoane, ca urmare a condamnării definitive; 1 procuror ca urmare a numirii în funcţia de judecător.
„În cursul aceluiaşi an, au fost condamnaţi definitiv pentru infracţiuni de corupţie sau infracţiuni asimilate celor de corupţie, 5 inculpaţi având calitatea de procuror. Totodată, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât suspendarea din funcţie a 4 procurori”, mai precizează raportul.
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
| Articol 4208 / 4932 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
NNDKP obține o decizie semnificativă pentru litigiile privind prețurile de transfer din partea de vest a României. Echipă mixtă, cu avocați din Timișoara și București, în proiect
ZRVP și anatomia unei investigații interne conduse impecabil | O discuție cu Doru Cosmin Ursu (Managing Associate) despre metodă, rigoare probatorie și coordonare strânsă între specializări, în mandate sensibile, inclusiv transfrontaliere, care oferă managementului claritate și opțiuni concrete de acțiune
Cum se formează un Partener într-o firmă de avocatură de top | De vorbă cu Bianca Chiurtu, avocatul care a parcurs drumul de la stagiar la partener în cadrul PNSA, despre maturizarea profesională într-una dintre cele mai puternice case locale de avocați, despre echipă, mentorat și performanță într-o profesie în care presiunea este constantă, iar diferența o fac valorile clare și consistența profesională
Filip & Company a asistat Fortress Real Estate Investments Limited în cea de-a doua investiție din România în domeniul logistic. Ioana Roman (partener), coordonatoarea echipei în această tranzacție: „Piața logistică din România continuă să fie foarte atractivă pentru investitorii instituționali, datorită infrastructurii în continuă îmbunătățire, consumului în creștere și poziționării strategice în cadrul lanțurilor de aprovizionare regionale”
Peligrad Law a asistat Heineken România SA în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție și a obținut confirmarea anulării unor obligații fiscale de peste 7 mil. €, o decizie de referință pentru practica fiscală
NNDKP a asistat Holcim România în legătură cu achiziția Uranus Pluton SRL. Ruxandra Bologa (Partener) a coordonat echipa
Practica de litigii de la Băncilă, Diaconu & Asociații funcționează ca un vector de influență în piață, capabil să genereze nu doar soluții favorabile punctuale, ci și transformări de fond în modul în care sunt interpretate și aplicate normele legale în domenii cheie ale economiei | De vorbă cu Emanuel Băncilă (Senior Partner) și Adriana Dobre (Partener) despre dinamica pieței, sofisticarea conflictelor juridice și infrastructura invizibilă a performanței în litigii
În spatele scenei, alături de experimentata echipă de Investigații de la Mușat & Asocații, descrisă de ghidurile juridice internaționale drept un reper al pieței românești în white-collar crime | Detalii mai puțin cunoscute despre modul în care lucrează avocații, aproape invizibili pentru angajații clientului, cum se obține ”tabloul probator” respectând legislația și drepturile angajaților, metodele folosite și provocările des întâlnite în astfel de mandate, într-o discuție cu partenerii Ștefan Diaconescu și Alexandru Terța, doi dintre cei mai experimentați avocați de pe piața locală
Practica de Real Estate a D&B David și Baias, între experiză profundă și inovare: echipă interdisciplinară, suport PwC și activitate intensă în retail, industrial și agri care permit structurarea tranzacțiilor cu risc redus, asigurarea lichidităților și implementarea rapidă a proiectelor | De vorbă cu Georgiana Bălan (Counsel) despre ”mișcările” din piața imobiliară și modul în care echipa oferă clienților predictibilitate, protecție și viteză în realizarea proiectelor
Promovări la Schoenherr | Magdalena Roibu a devenit Partner, Adriana Stănculescu a preluat în rolul de Counsel, iar Carla Filip și Sabina Aionesei au făcut un pas înainte în carieră
Piața imobiliară recompensează proiectele bine fundamentate juridic și urbanistic și penalizează improvizația, spun avocații de Real Estate de la Mitel & Asociații. Din această perspectivă, ajustarea actuală nu este o resetare, ci un pas necesar către maturizarea pieței și consolidarea încrederii între dezvoltatori, finanțatori și beneficiari | De vorbă cu Ioana Negrea (Partener) despre disciplina due-diligence-ului, presiunea urbanismului în marile orașe și modul în care echipa gestionează mandatele
KPMG Legal – Toncescu și Asociații își consolidează practica de Concurență într-o zonă de maturitate strategică, în care mandatele sensibile sunt gestionate cu viziune, disciplină procedurală și o capacitate reală de anticipare a riscurilor | De vorbă cu Mona Banu (Counsel) despre modul în care se schimbă natura riscurilor și cum se repoziționează autoritățile, care sunt liniile mari ale noilor investigații și cum face diferența o echipă compactă, cu competențe complementare și reflexe formate pe cazuri complicate
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...









RSS





