APCE: Scutirea de la plata dezechilibrelor este limitată la prosumatorii cu sub 200 kW putere instalată

Potrivit reprezentantului APCE, conform Directivei (UE) 2018/2001 - RED II (Energie regenerabilă), Articolul 21, prosumatorii au dreptul: să producă energie regenerabilă, să o consume, să o stocheze şi să vândă surplusul, inclusiv prin contracte de furnizare.

"În subsidiar, statele-membre trebuie să asigure acces nediscriminatoriu la piaţă, remunerare corectă pentru energia livrată în reţea. Referitor la scutirea de la plata dezechilibrelor, suntem surprinşi să constatăm că AFEER şi, posibil, mulţi furnizori de energie din România nu cunosc faptul că scutirea de la plata dezechilibrelor este limitată la prosumatorii cu sub 200 kW putere instalată incepand cu 2026 - nu 400 kW, aşa cum în mod fals prezintă studiul şi reprezentanţii AFEER. În final, APCE invită toţi actorii din piaţa de energie la un dialog matur şi la o încercare reală de coexistenţă între prosumatori şi companiile din energie. Acest model funcţionează deja în ţări precum Germania, Franţa, Italia, Polonia sau Spania, fiecare având milioane de prosumatori. Acelaşi lucru se poate întâmpla şi în România, unde pragul de 300.000 de prosumatori pare să fi speriat pe cei care nu au investit nimic în reţelele unidirecţionale, aflate într-un evident declin tehnologic", a declarat specialistul.

În viziunea lui Pîrşan, în România asistăm la o tendinţă de cartelizare a companiilor din energie, la o presiune masivă a acestora asupra factorului politic pentru intervenţii legislative şi simultan, la o radicalizare a populaţiei împotriva companiilor din energie - într-o piaţă în care câştigurile sunt printre cele mai mari din Europa, la fel ca şi preţul energiei plătit de consumatori.

"Această frică sistemică este alimentată de acelaşi pseudo-studiu, care prezice apocaliptic faptul că, în pofida faptului că noua coaliţie guvernamentală a demontat programul Casa Verde, apetitul românilor pentru statutul de prosumator nu a scăzut - spre disperarea entităţilor care pierd din cauza faptului că prosumatorii consumă din ce în ce mai puţină energie electrică din reţelele tradiţionale, aflate într-un evident proces de uzură. În acest sens, după "calcule riguroase", studiul concluzionează că reţelele de distribuţie tradiţionale vor ajunge la limită în cursul anului 2026 şi că doar modernizarea accelerată a acestora poate acomoda explozia prosumatorilor până în anul 2030", subliniază sursa citată.

Un studiu al AFEER, publicat luni, arată că dezvoltarea segmentului de prosumatori trebuie susţinută pentru acoperirea consumului propriu, însă extinderea nelimitată a acestuia generează costuri semnificative în piaţă, de până la 372 de lei pentru fiecare MWh introdus în reţea, costuri care vor fi suportate în final de consumatori.

Asociaţia a lansat "Studiul privind evoluţia, cadrul de reglementare şi impactul prosumatorilor asupra sistemului energetic din România", realizat de ASC Xlaed Business Hub SRL.

"România a înregistrat una dintre cele mai rapide creşteri ale numărului de prosumatori la nivel european. De la 303 prosumatori în 2019, s-a ajuns la aproape 300.000 la începutul anului 2026. Capacitatea instalată a crescut de la mai puţin de 5 MW la aproximativ 3.400 MW la finalul anului 2025, iar producţia anuală generată a atins circa 4,5 TWh, reprezentând aproximativ 9% din producţia totală de energie electrică a României", susţin autorii studiului.

Pe de altă parte, şeful AFEER a subliniat faptul că existenţa prosumatorilor pe piaţa internă de energie are multe efecte benefice.

"Prosumatorii contribuie la modernizarea sistemului energetic prin: creşterea ponderii energiei regenerabile; potenţialul de a participa la servicii de echilibrare prin agregare şi stocare; accelerarea digitalizării şi adoptării de tehnologii noi. Totuşi, această evoluţie impresionantă a perturbat semnificativ activitatea în sector, mai ales pentru că s-a suprapus peste efectele crizei energetice şi ale plafonării preţurilor. De aceea am solicitat acest studiu: pentru a evalua cât mai bine ce se întâmplă în piaţă, ce se întâmplă cu producţia distribuită, la ce concluzii se ajunge şi, mai ales, ce este de făcut în viitor", a explicat Laurenţiu Urluescu, cu ocazia lansării studiului.

În opinia sa, "nu se poate continua la infinit acest trend, fiindcă impactul în piaţă va fi din ce în ce mai mare".

Cercetarea relevă faptul că modelul actual de reglementare generează costuri suplimentare pentru furnizori şi operatorii de reţea, care sunt transferate, direct sau indirect, către consumat-orii non-prosumatori. Astfel, estimările indică un impact anual de ordinul zecilor de milioane de euro pentru situaţia din 2024, cu tendinţă de creştere proporţională cu numărul de prosumatori conectaţi.