Cât de credibil este scenariul unei creşteri economice de 4% în 2020

O creştere economică de 4% a Produsului Intern Brut (PIB) în 2020 este optimistă în condiţiile în care economia decelerează, cererea externă este încă slabă, iar cheltuielile bugetare se află deja la un record al ultimilor zece ani, consideră analiştii chestionaţi de MEDIAFAX.

Institutul Naţional de Statistică (INS) a confirmat joi că ritmul de creştere economică a decelerat în trimestrul al treilea din 2019 la 0,6% trimestru/trimestru şi la 3,0% an/an, aceasta fiind cea mai slabă dinamică anuală din 2014.

Datele INS evidenţiază pe de o parte că investiţiile productive au accelerat la 23,9% an/an, cel mai bun ritm din trimestrul al doilea din 2008, în timp ce pe de altă parte consumul populaţiei a decelerat la 4,2% an/an în trimestrul al treilea, cea mai slabă dinamică din trimestrul al patrulea din 2013, evoluţie survenită în pofida climatului pozitiv din piaţa muncii.

"Această evoluţie (n.r. a consumului) exprimă creşterea gradului de prudenţă la nivelul populaţiei şi confirmă maturitatea ciclului economic post-criză", scrie joi Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică la Banca Transilvania.

Rădulescu evidenţiază într-un raport că cererea externă netă a avut o contribuţie negativă la ritmul anual de creştere al PIB în trimestrul trei de 1,6%, dat fiind că importurile au accelerat la 7,5% an/an, ritm superior dinamicii exporturilor care au urcat cu 3,7% an/an.

În condiţiile în care economia a internă a înregistrat, per ansamblu, un avans de 4% în primele nouă luni ale anului faţă de primele nouă luni din 2018, analistul Aurelian Dochia consideră că cifrele nu sunt surprinzătoare.

"De când s-au publicat primele prognoze am spus că ideea de creştere cu 5,5% pe care s-a bazat bugetul pe 2019 era excesiv de optimist, iar 4% cât se înregistrează acum spre sfârşitul anului este în intervalul pe care majoritatea prognozelor mergeau pentru România, inclusiv cele ale organismelor internaţionale, între 4% şi 4,5%. Deci ne încadrăm în ţintele acestea mai realiste", spune analistul.

Acesta consideră că situaţia internă pentru 2020 depinde foarte mult de ceea ce se întâmplă în Europa, "unde lucrurile sunt oarecum pe muchie de cuţit".

"A existat o perioadă în care predomina teama de recesiune, toată lumea se uita cu îngrijorare la economia Germaniei, care e clar că a dat semne de încetinire puternică în a doua jumătate a anului. Dacă aceast încetinire devine o recesiune în ultima parte a anului ăsta şi 2020 probabil că toată Europa va rămâne la un ritm de creştere foarte scăzut, iar România nu poate fi scutită de consecinţele unui asemenea ritm", arată Dochia, care spune că în ultima vreme au existat perspective mai optimiste asupra economiei globale, însă în condiţiile în care se vorbeşte despre noi ameninţări cu taxe vamale la nivel internaţional, incertitudine care a apăsat pe economia europeană şi a celei germane, este foarte probabil ca Europa să sufere şi să aibă o dinamică economică foarte scăzută în anul următor.

"Acest război comercial nu prea dă semne că se va potoli. În aceste condiţii cred că nu ar fi realist pentru România să sperăm la creşteri de 4%. Probabil că undeva sub 4%. Am văzut chiar şi prognoze de 2,8%, dar cred că ar putea să fie undeva spre 4% creşterea în 2020, dar depinzând foarte mult de ceea ce se întâmplă în exterior pentru că pe plan intern nu se mai pot lua măsuri de stimulare a economiei cum am văzut în anii trecuţi, acele creşteri de venituri şi reduceri de impozite şi taxe. Dimpotrivă, din acest punct de vedere 2020 este un an mai degrabă îngrijorător şi am văzut că Guvernul promite că se respectă toate proiectele de adoptare a creşterilor de salarii şi pensii prevăzute în programul anterior al PSD, dar dificultăţile bugetare vor fi foarte mari şi din punctul ăsta de vedere vor exista constrângeri", punctează Aurelian Dochia.

OECD oferă dintre cele mai pesimiste prognoze pentru economia României în 2020, estimând că ritmul de creştere al economiei României va încetini la 3,2% pentru a reaccelera la 3,7% în 2021.

"În timp ce salariile vor reveni la creşteri de o singură cifră, consumul privat este aşteptat să rămână robust. Deficitul comercial va creşte în continuare din cauza cererii externe slabe şi a competitivităţii scăzute a preţurilor. Creşterea investiţiilor va rămâne la un ritm moderat, sprijinită de o absorbţie mai mare a fondurilor europene", arată OECD în prognoza de toamnă.

Reducerea cheltuielilor bugetare si stimularea cheltuielilor sectorului privat prin eliminarea unor taxe precum cele din OUG 114/2018 şi supracciza la carburanţi ar putea fi o strategie economică a Guvernului PNL şi o mişcare într-o direcţie mai necesară, însă acestea nu vor putea produce efecte foarte rapide pentru cresterea economică, în cazul în care o restructurare a cheltuielilor chiar se realizează, consideră Aurelian Dochia.

"În primul rând e foarte greu să impui, mai ales într-un an electoral, o restrângere a cheltuielilor bugetare sau o revizuire a numărului de posturi prin diferite ministere. Toate încercările anterioare ştim bine au eşuat într-un fel sau altul, fie că au durat prea mult, fie că s-au schimbat ţintele pe parcurs. Se fac tot felul de analize, argumentări, intervin sindicatele, există discuţii nesfârşite… Iar impactul pe care l-ar avea abrogarea OUG114/2018 este pozitiv, dar nu de o anvergură care să compenseze ceilalţi factori negativi care vor acţiona", spune analistul.

Acesta continuă notând că este probabil ca construcţiile să fie afectate de programul de investiţii de anul viitor al Guvernului, care nu este de aşteptat să fie foarte generos din cauza constrângerilor bugetare. Important pentru construcţii este ca tendinţa puternică de creştere a lucrărilor să continue, spune Dochia.

"Investiţiile private sunt probabil ţinute în frâu, într-o atmosferă de relativă incertitudine. Chiar dacă anul ăsta a fost un an mai bun pentru construcţii, ar fi bine măcar pentru anul viitor să se păstreze trendul şi să nu apară vreo tendinţă de a face un pas înapoi".

În ceea ce priveşte cursul de schimb euro/leu, Dochia notează că sunt tot mai multe analize care merg pe ideea că se va îndrepta cursul spre 4,85 lei pentru un euro spre sfârşitul anului 2020 şi că BNR nu-şi permite cheltuirea rezervei pe apărarea leului pe termen lung în condiţiile în care există dezechilibre externe mari ce nu pot fi gestionate de banca centrală.

"Eu cred că banca naţională încearcă să ţină lucrurile în frâu, dar evident că ea este limitată în capacitatea de intervenţie pentru că vedem că pierde din rezerve, în ultima lună a pierdut 1 miliard de euro din rezerve, deci nu poate să lupte foarte mult timp împotriva tendinţei de depreciere a leului. Poate cel mult să o tempereze şi să o facă să se prelungească ceva mai mult. Dar asta nu-şi permite, să-şi cheltuiască rezervele pe apărarea monedei în condiţiile în care există dezechilibrele astea de balanţă comercială, de buget public, care sunt factori fundamentali care nu pot fi gestionaţi de banca naţională", spune Dochia.

La rândul său, profesorul Mircea Coşea este de părere că economiei îi este dificil să crească cu 4% în contextul în care în acest an avansează deja în acest ritm cu un deficit bugetar de aproape 4,5% din PIB. Coşea consideră că produsul intern brut va creşte cu circa 3% în 2020, o presiune negativă fiind balanţa deficitară a comerţului care are aporturi negative la construcţia PIB.

"Mi se pare că pentru 2020 vom fi în jur de 3%, în cel mai bun caz peste 3% şi dacă ar fi aşa ar fi bine. Pentru că sunt câţiva factori care arată că nu putem menţine acest ritm de creştere de 4%-4,5% sau chiar 5% din PIB cât era prognozat pentru că apar nişte lucruri foarte clare. Şi anume efectul negativ al deficitului balanţei comerciale, un deficit mare, care apasă pe leu, iar importurile nu pot fi contrabalansate prin export pentru că industria, care este profilată în mare parte pe echipament auto, nu are comenzi din partea ţărilor mari producătoare din Occident pentru că există un element de recesiune în acest domeniu ca urmare a războiului comercial. Există o incapacitate a economiei româneşti de a spori oferta pe piaţă pentru produsele de primă necesitate, în principal agroalimentare, ca urmare a creşterii cererii. Deci deocamdată nu văd nicio posibilitate să menţină un ritm de creştere de 4%", arată Coşea.

Acesta menţionează că eliminarea supraaccizei la carburanţi este de apreciat pentru că a fost introdusă cu o justificare mincinoasă, anume că banii vor fi folosiţi pentru infrastructură. Mircea Coşea mai arată că reducerea taxelor din această perioadă se face pentru încurajarea mediului de afaceri şi în principal a consumului productiv şi că reducerea preţurilor la carburanţi este posibil să se vadă pe întreg lanţul de produse.

"Supraacciza a adus prejudicii foarte importante ramurii transportatorilor care aduce foarte mulţi bani la buget. În ce măsură va scădea preţul la carburanţi rămâne de văzut, dar dacă se va reduce am putea să avem reduceri pe tot lanţul până la legătura de mărar. Dar sunt sceptic în privinţa asta pentru că în România, toate reducerile de taxe, şi mă gândesc la (reducerea) TVA pentru panificaţie de exemplu, nu au dus reduceri la preţuri. (…) Reducerea taxelor se face pentru încurajarea mediului de afaceri şi în principal a consumului productiv. Dar e drum lung de aici şi pânâ la stimularea mediului de afaceri, iar eliminarea acestei taxe nu este încă bine clarificată în funcţie de directivele Uniunii Europene. Accizarea s-a redus mai mult decât trebuia deci va urma o negociere. Să vedem ce se va întâmpla la Bruxelles în legătură cu asta. Dar, teoretic, măsura stimulează activitatea transportatorilor care deocamdată aduce beneficii bugetului statului şi creşterii economice", arată Coşea.

El mai scoate în evidenţă o problemă structurală a industriei naţionale pe termen mediu şi lung şi implicit nevoia de tranziţie de la producerea de piese auto pentru marii producători de afară: "Industria va avea în permanenţă în anii viitori probleme, până în momentul în care noi nu vom diversifica industria în sensul eliminării măcar parţiale a dependenţei faţă de industria auto, vom avea probleme. Pentru că industria auto este în recesiune în Europa şi apare încă un lucru destul de complicat aici pentru că noi suntem specializaţi pe producţia de echipamente auto cu motor termic, ori Europa începe să producă electric. Şi aici, în timp, comenzile faţă de industria română scad pentru că nu mai există producţie. Sigur că nu este (un proces) imediat, este un proces de durată, dar e la început şi dacă noi nu îl apreciem ca atare şi luăm măsuri de diversificare şi modernizare vom suferi în viitor".

În ceea ce priveşte scenariul macroeconomic central al Băncii Transilvania, Andrei Rădulescu notează că aşteptările sunt pentru accelerarea ritmului de creştere economică a României de la 4% în 2018 la 4,2% în 2019, evoluţie survenită pe fondul redinamizării investiţiilor productive şi ameliorării consumului privat.

Pe de altă parte, arată Rădulescu, dinamica anuală a PIB ar putea decelera la 3,1% în 2020, ca urmare a evoluţiei sub potenţial din zona euro şi rebalansării politicii economice interne, necesară pentru ajustarea deficitelor gemene", ceea ce se traduce inclusiv într-o ameliorare a cheltuielilor bugetare.