Comisia extinde Cadrul temporar pentru a sprijini în continuare întreprinderile şi pentru a încuraja investiţiile private

Comisia Europeană a adoptat luni o a treia modificare prin care extinde domeniul de aplicare al Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat, adoptat la 19 martie 2020 pentru a sprijini economia în contextul pandemiei, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Cadrul temporar a fost modificat pentru prima dată la 3 aprilie 2020, astfel încât să se ofere mai multe posibilităţi de sprijin public pentru cercetarea, testarea şi fabricarea de produse relevante pentru combaterea pandemiei de coronavirus, să se protejeze locurile de muncă şi să se sprijine în continuare economia. La 8 mai 2020, Comisia a extins a doua oară domeniul de aplicare al Cadrului temporar pentru a include măsuri de recapitalizare şi de datorie subordonată.

"Microîntreprinderile, întreprinderile mici şi întreprinderile nou-înfiinţate au un rol extrem de important în redresarea economică a Uniunii. Acestea au fost afectate în mod deosebit de lipsa de lichidităţi provocată de pandemia de coronavirus şi se confruntă cu dificultăţi mai mari în ceea ce priveşte accesul la finanţare. Astăzi am extins cadrul temporar pentru a le permite statelor membre să sprijine şi mai mult aceste întreprinderi. De asemenea, am introdus condiţii care să ofere stimulente investitorilor privaţi, astfel încât aceştia să participe alături de stat în recapitalizări, reducând astfel nevoia de ajutor de stat şi riscul de denaturare a concurenţei", a declarat Margrethe Vestager, vicepreşedintele executiv responsabil cu politica în domeniul concurenţei.

Oficialul a reamintit că ajutoarele de stat nu sunt condiţionate de delocalizarea producţiei sau a unei alte activităţi a beneficiarului dintr-o regiune a Uniunii în alta, întrucât piaţa UE este unică şi reprezintă cel mai mare atu de care Uniunea dispune.

"Continuăm să colaborăm îndeaproape cu statele membre pentru a ajuta întreprinderile europene să facă faţă acestei crize şi să revină puternic, menţinând în acelaşi timp condiţii de concurenţă echitabile în beneficiul tuturor consumatorilor şi întreprinderilor europene", a adăugat Margrethe Vestager.

Scopul principal al Cadrului temporar este de a oferi un sprijin specific întreprinderilor viabile care au intrat în dificultate financiară ca urmare a pandemiei de coronavirus. Prin urmare, societăţile care se aflau deja în dificultate înainte de 31 decembrie 2019 nu sunt eligibile pentru a primi ajutoare în temeiul cadrului temporar, dar pot beneficia de ajutor în temeiul normelor existente privind ajutoarele de stat, în special în temeiul orientărilor privind salvarea şi restructurarea. Aceste orientări stabilesc condiţii clare potrivit cărora aceste societăţi trebuie să stabilească planuri de restructurare solide care să le permită să atingă viabilitatea pe termen lung.

În acelaşi timp, microîntreprinderile şi întreprinderile mici (adică cele cu mai puţin de 50 de angajaţi şi cu o cifră de afaceri anuală şi/sau totalul bilanţului anual mai mic sub 10 milioane de euro) au fost afectate în mod deosebit de lipsa de lichidităţi cauzată de impactul economic al actualei pandemii de coronavirus, exacerbând dificultăţile cu care se confruntau în ceea ce priveşte accesul la finanţare în comparaţie cu întreprinderile mai mari. Dacă nu sunt remediate, aceste dificultăţi ar putea duce la un număr mare de falimente ale microîntreprinderilor şi ale întreprinderilor mici, cauzând perturbări grave pentru întreaga economie a UE.

Prin modificările adoptate luni se extinde cadrul temporar pentru a le permite statelor membre să acorde sprijin public în temeiul cadrului temporar tuturor microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici, chiar dacă acestea se aflau deja în dificultate financiară la 31 decembrie 2019.

Sprijinul va fi acordat cu excepţia cazului în care aceste societăţi se află în proceduri de insolvenţă, au primit ajutor pentru salvare pe care nu l-au rambursat sau fac obiectul unui plan de restructurare în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat. Având în vedere dimensiunea redusă a acestui tip de întreprinderi şi implicarea lor restrânsă în tranzacţii transfrontaliere, ajutoarele de stat temporare acordate microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici sunt mai puţin susceptibile să denatureze concurenţa pe piaţa internă decât ajutoarele de stat acordate întreprinderilor mai mari.

Această modificare va spori în mod efectiv posibilităţile de sprijinire a întreprinderilor nou-înfiinţate - majoritatea acestora intrând în categoria microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici - în special a celor inovatoare, care ar putea înregistra pierderi în faza lor de creştere, dar care sunt esenţiale pentru redresarea economică a Uniunii.

Comisia reaminteşte, de asemenea, că toate întreprinderile mici şi mijlocii care la 31 decembrie 2019 aveau mai puţin de trei ani de existenţă ar putea beneficia deja de măsurile de ajutor prevăzute în cadrul temporar, cu condiţia să nu facă obiectul unei proceduri de insolvenţă, să nu fi primit ajutor pentru salvare pe care să nu îl fi rambursat sau să nu facă obiectul unui plan de restructurare în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat.

Comisia a adaptat, de asemenea, condiţiile aferente măsurilor de recapitalizare în temeiul cadrului temporar pentru cazurile în care investitorii privaţi contribuie la majorarea capitalului întreprinderilor împreună cu statul.

Aceste modificări vor încuraja infuziile de capital cu o participare privată semnificativă în întreprinderi, limitându-se astfel nevoia finanţării prin intermediul ajutoarelor de stat şi riscul de denaturare a concurenţei. În special, dacă statul decide să acorde ajutoare pentru recapitalizare, dar investitorii privaţi contribuie în mod semnificativ la creşterea capitalului (în principiu, cu cel puţin 30 % din noua infuzie de capital) în aceleaşi condiţii ca statul, interdicţia de achiziţionare şi plafonul referitor la remunerarea conducerii sunt limitate la trei ani. În plus, interdicţia privind plata dividendelor nu li se aplică deţinătorilor de noi acţiuni şi nici deţinătorilor de acţiuni existente, cu condiţia ca aceştia din urmă să reprezinte, în total, mai puţin de 10% din societate.

Astfel, întreprinderile vor fi stimulate să caute contribuţii pentru nevoile lor de capital atât pe piaţă, cât şi de la stat, asigurându-se, în acelaşi timp, garanţii pentru a se menţine concurenţa efectivă pe piaţa unică.

În conformitate cu principiul neutralităţii faţă de proprietatea publică sau privată din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, prin modificarea de astăzi, întreprinderile care deţin o participaţie de stat existentă vor putea să atragă capital de la acţionarii lor, în mod similar întreprinderilor private. În cazul în care sunt îndeplinite condiţiile de mai sus în ceea ce priveşte participarea investitorilor privaţi la majorarea de capital, iar statul este un acţionar existent (adică deţinea acţiuni înainte de acordarea ajutorului de recapitalizare) ce investeşte proporţional cu participaţia sa existentă, Comisia nu consideră necesară impunerea unor condiţii specifice în ceea ce priveşte ieşirea statului.

Prin modificarea reglementărilor privind protecţia pieţei unice şi asigurarea unor condiţii de concurenţă echitabile, Comisia a clarificat faptul că ajutoarele nu ar trebui să fie condiţionate de relocarea activităţii de producţie sau a unei alte activităţi a beneficiarului din altă ţară din Spaţiul Economic European (SEE) către teritoriul statului membru care acordă ajutorul, întrucât o astfel de condiţie ar fi deosebit de dăunătoare pentru piaţa internă.