Conferinţa privind viitorul Europei trebuie să ducă la schimbarea tratatelor, cred eurodeputaţii români

 

Eurodeputaţii români care au participat la dezbaterea online "Conferinţa privind viitorul Europei: Priorităţile societăţii civile", organizată joi de Biroul Parlamentului European în România în colaborare cu centrul de expertiză europeană Europuls, s-au declarat în general optimişti privind perspectivele Conferinţei privind viitorul Europei, deşi, după cum singuri recunosc, experienţele din ultimii ani nu sunt cele mai dătătoare de speranţe.

 

"Personal am fost implicat, în calitatea mea precedentă de ministru delegat pentru afaceri european, în consultările privind viitorul Europei. La momentul respectiv am făcut consultări în toată ţara, am invitat pe toată lumea, am avut un raport trimis către instituţiile europene şi rezultatul final al consultărilor făcute de aproape toate statele membre a fost o frază în concluziile Consiliului. Summitul de Sibiu, care trebuia să preia din idei, nu a mai făcut acest lucru, din nefericire", a declarat eurodeputatul Victor Negrescu, membru al grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din PE.

 

"Conferinţa privind viitorul Europei trebuie să nu genereze doar o frază, ci un impact real, pentru că aşteptările sunt foarte mari", a spus europarlamentarul PSD.

 

"Trebuie să avem ambiţia ca această conferinţă să schimbe tratatele, să aibă un impact real", a subliniat Negrescu, unul dintre cei 108 membri ai PE care vor participa la sesiunea plenară inaugurală a Conferinţei privind viitorul Europei de pe 19 iunie de la Strasbourg.

 

 

Colegul său din grupul Renew Europe, Alin Mituţa, crede chiar că această conferinţă trebuie permanentizată şi să existe un sistem de consultări anuale ale cetăţenilor şi societăţii civile.

 

"În mod concret propunem să organizăm în fiecare an agore naţionale, urmate de o agora europeană pe 9 mai, de Ziua Europei. Concluziile acestor discuţii ale cetăţenilor vor merge direct către Comisie, care ar trebui să le ia în considerare atunci când stabileşte priorităţile anuale ale Uniunii, adică ceea ce se numeşte acum programul de lucru anual al Comisiei care este prezentat în discursul privind starea Uniunii. Şi-n acest fel credem noi că cetăţenii ar fi integraţi în mod real în deciziile Uniunii", a pledat Alin Mituţa.

 

Victor Negrescu s-a declarat parţial de acord cu ideea, despre care spune că ar putea fi o soluţie pentru ameliorarea unor lucruri punctuale.

 

"Agora poate fi o idee (...) pentru a îmbunătăţi lucrurile punctual, în mod precis. De exemplu, să introducem educaţia pentru cetăţenie în şcolile europene, adică să-i învăţăm pe copiii noştri ce înseamnă UE, drepturile şi obligaţiile lor - un lucru simplu care nu se întâmplă", a afirmat eurodeputatul PSD.

 

Eurodeputatul UDMR Iuliu Winkler, din grupul Partidului Popular European (PPE), are însă o părere diferită, afirmând că uneori "mai binele poate fi duşmanul binelui".

 

"Haideţi să nu facem agore anuale, conferinţe anuale, hai să o facem pe asta acum, una dar bună, şi dacă constatăm că avem succes cu dezbaterea despre viitorul UE atunci s-o continuăm în viitor sub o formă sau alta, una dintre formele posibile fiind într-adevăr să ne suflecăm mânecile şi să ne punem serios pe pregătirea unei modificări de tratat constituţional", a spus Winkler.

 

 

De altfel, el s-a declarat convins că această conferinţă va duce în cele din urmă la schimbarea tratatelor, chiar dacă "peste 4, 5 sau 6 ani".

 

"Noi acum, dacă ne angrenăm în această conferinţă despre viitorul Europei, nu o facem pentru mandatul care se încheie în 2024, nu o facem pentru cei doi ani care urmează, nu o facem pentru viitoarele alegeri europarlamentare. Eu cred că ne implicăm pentru un viitor puţin mai amplu decât mandatul actual al politicienilor sau obiectivele actuale ale societăţii civile. Şi atunci, categoric, cred că putem să fim de acord că va avea loc o modificare a tratatelor UE", a afirmat eurodeputatul PPE în cadrul dezbaterii.

 

El a mărturisit că nu ştie când se va întâmpla asta, pentru că fracturile politice actuale din majoritatea statelor membre, dar şi de la nivel european, nu permit să se vorbească cu seriozitate, pe termen scurt, despre o modificare a tratatelor. "Dar această modificare va veni peste 4, 5 sau 6 ani, nu are nicio importanţă. De aceea facem noi acum acest mare exerciţiu democratic", a subliniat el.

 

Iuliu Winkler a mai afirmat că grupul PPE "ia în considerare ca documentele care se vor naşte în 2022, la finalul acestei dezbateri de un an, să intre în acest proces de construire a unei viitoare Convenţii pentru modificarea tratatelor UE".

 

Eurodeputatul Alin Mituţa, din grupul Renew Europe, a spus că este absolut de acord că ambiţia este necesară, însă a arătat că "realitatea este mai degrabă aceea că există o apetenţă foarte scăzută în rândul statelor membre pentru modificarea tratatelor".

 

"Aşa încât noi ne putem dori şi putem cere astfel de lucruri, dar atâta timp cât nu există o presiune reală din partea cetăţenilor şi a societăţii civile lucrul ăsta e greu de crezut că se va întâmpla. Cu cât societatea civilă şi cetăţenii se vor implica mai mult (...) cu cât mai mari sunt şansele ca la sfârşit, când se va scrie raportul final, acele lucruri chiar să se realizeze. Altfel rămâne doar o consultare, care va fi pusă la sertar, şi nu va duce la schimbări reale, ceea ce ar fi un lucru dezastruos", a mai spus el.

 

De altfel, Mituţa crede că această conferinţă "va avea succes doar dacă cetăţenii şi societatea civilă se vor implica în mod real".

 

"Dacă cetăţenii şi societatea civilă vor spune apăsat ce vor, nimeni nu-i va putea ignora, nici măcar statele membre care acum sunt circumspecte şi nu vor prea multe schimbări în sistemul actual de funcţionare al UE", a afirmat eurodeputatul Renew Europe.

 

 

În ceea ce o priveşte, reprezentanta ONG-ului Funky Citizens şi membră a Comitetului Economic şi Social European, a avertizat în cadrul dezbaterii că "e nevoie foarte mare de un bun management al aşteptărilor apropo de ce poate ieşi din această conferinţă".

 

"Cred că mai periculos decât absenţa dialogului este să le creştem cetăţenilor aşteptarea unei anumite reacţii a unui colos birocratic şi administrativ şi cred că trebuie să ne asigurăm că cetăţenilor li se explică de o manieră foarte clară ce se poate obţine. Eu am serioase dubii în legătură cu modificarea tratatelor, dar poate sunt eu prea circumspectă", a spus Elena Calistru.

 

Ea a subliniat că cetăţenilor trebuie să li se explice clar ce se poate obţine din acest proces de consultare pe termen scurt, mediu şi lung şi care sunt mecanismele prin care opiniile lor vor primi reacţii de la instituţiile UE sau poate chiar vor avea posibilitatea să participe la implementarea unora dintre aceste decizii.

 

În acelaşi timp, Elena Calistru a atras atenţia că UE şi instituţiile sale trebuie să înveţe să folosească acel feedback care vine de la cetăţeni mai puţin predispuşi la "formele tradiţionale de participare" la unele consultări, precum cele electorale.

 

"Gândiţi-vă la tot ce înseamnă partea de participare în mişcările din zona ecologistă, de activism, un pic diferit faţă de ceea ce ştiam înainte. Dacă această conferinţă va reuşi să meargă, cu sprijinul societăţii civile, în toate acele colţuri în care participarea cetăţenilor se manifestă uneori diferit şi netradiţional atunci cred că ea va fi un succes. Abia acolo începe provocarea pentru UE şi pentru instituţiile sale: să înveţe să folosească acel feedback", a mai spus Elena Calistru.

 

Ionuţ Sibian, care a reprezentat Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, a spus în cadrul dezbaterii că nu trebuie repetate greşelile făcute în timpul Convenţiei privind viitorul Europei (2002-2003), o etapă esenţială în elaborarea Tratatului de la Lisabona, semnat în 2007.

 

"Cred că trebuie să ne uităm la lecţiile învăţate de atunci şi să nu politizăm prea mult acest proces pentru că vom sfârşi prin a-l îngropa", a spus el.

 

"Cred că cetăţenilor ar trebui să le cerem părerea cu privire la nişte lucruri care au efect imediat asupra vieţii lor. Aş da nişte exemple care din punctul de vedere al cetăţenilor le-au schimbat viaţa: libera circulaţie, programul ERASMUS, costurile cu privire la roaming, etc. Cred că ar trebui să venim cu astfel de propuneri să energizăm cetăţenii, să le înţeleagă şi să aibă un impact imediat asupra vieţii lor", a mai spus Sibian, care este membru al Comitetului Economic şi Social European.