Consecințele unui Brexit fără acord asupra României

Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (UK), ca urmare a referendumului privind retragerea din Uniunea Europeană (UE) din 23 iunie 2016 și a notificării retragerii din Uniunea Europeană la data de 29 martie 2017, ar urma să părăsească Piața Unică și Uniunea Vamală.

Acest aspect ar veni odată cu expirarea perioadei de tranziție, în 31 decembrie 2020, dacă este ratificat Acordul de retragere al UK din UE de către Parlamentul britanic, până în 31 octombrie 2019.

Această situație ar permite partenerilor să se angajeze în negocieri privind încheierea unui acord de comerț liber, aplicabil după expirarea perioadei de tranziție a UK din UE. În caz contrar, relația comercială dintre UE și UK va fi guvernată de regulile Organizației Mondiale a Comerțului, începând cu 31 octombrie 2019.

Ca urmare a ultimelor evoluții în politica internă a UK, alegerea lui Boris Johnson ca lider al Partidului Conservator și implicit ca înlocuitor al Theresei May ca prim-ministru al UK, obiectivul noului guvern este retragerea din UE în 31 octombrie 2019, cu sau fără un acord. Având în vedere aceste aspecte și refuzul UE de a redeschide negocierile privind Acordul de retragere, este iminentă retragerea UK din UE fără un acord, situație care va avea un impact important asupra schimburilor comerciale dintre UE și UK.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), la nivelul anului 2018, exporturile românești către piața UK înregistrau o valoare de 2,874 miliarde de euro, reprezentând 5,5% din totalul exporturilor României către statele membre UE. Balanța comercială pozitivă România – UK din 2018, contabilizând 1,129 miliarde de euro, reflectă nivelul mai scăzut al importurilor, acestea depășind 1,7 miliarde de euro. Importurile României din UK reprezentau, în 2018, 2,8% din totalul importurilor României provenite din statele membre UE.

Este de remarcat creșterea cu 12,23% a exporturilor românești pe piața UK în 2018, comparativ cu anul precedent, cu toate că 2018 a prezentat o serie de incertitudini cu privire la retragerea UK din UE. De asemenea, pe fondul unei creșteri cu doar 3,22% a importurilor provenite din UK, balanța comercială pozitivă a României a crescut cu 29,76%.

În plus, conform datelor Eurostat privind comerțul cu servicii (până în 2017 inclusiv), România a exportat în 2017 servicii în valoare de 1,688 miliarde de euro în UK, reprezentând 10,05% din totalul serviciilor exportate către statele membre ale UE. Acestea au crescut cu 31,94% față de anul anterior și au contribuit la expansiunea balanței comerciale pozitive în comerțul cu servicii cu 152,71%, până la valoarea de 637 milioane de euro.

În domeniul promovării și protejării investițiilor străine directe, România și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord au semnat și ratificat Acordul între Guvernul României și Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, acord care a intrat în vigoare în 10.01.1996. Acesta va trebui amendat dacă UK devine stat terț UE, pentru a corespunde cu noile cerințe UE în domeniul politicii de protejare a investițiilor străine directe.

Retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană fără un acord va însemna revenirea la prevederile acordurilor comerciale multilaterale, sub egida Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Prin urmare, vor fi aplicate taxele vamale la nivelul clauzei națiunii celei mai favorizate. Media taxelor vamale aplicabile exporturilor către Marea Britanie ar fi de 5,7%, iar cea a taxelor vamale aplicabile exporturilor din Regatul Unit către piața UE ar fi de 4,3%, ajungând pentru unele produse agricole să depășească 20%.

Marea Britanie a publicat, în 13 martie, taxele vamale provizorii propuse la nivelul Organizației Mondiale a Comerțului în cazul unui no-deal Brexit. Astfel, operatorii economici din UK nu vor plăti taxe vamale pentru majoritatea bunurilor importate, în cazul retragerii din UE fără un acord. Din valoarea actuală a importurilor de bunuri în UK, 87% nu vor fi supuse unor taxe vamale. Pentru restul de 13% din valoarea importurilor de bunuri vor fi aplicate diferite regimuri tarifare: un mix de taxe vamale și contingente tarifare va fi aplicat importurilor de carne de oaie, miel, porc, pui și celor de produse lactate; menținerea unor taxe vamale pentru autovehicule cu scopul sprijinirii industriei auto britanice. Cu toate acestea, producătorii de autovehicule din UK care depind de lanțurile de producție europene nu vor plăti taxe vamale pentru componentele auto importate din UE; menținerea unor taxe vamale pentru produse ceramice, fertilizatori și combustibili, în contextul sprijinirii producătorilor britanici în fața concurenței inechitabile din partea producătorilor din alte state în care aceste sectoare sunt subvenționate excesiv. Cu scopul asigurării accesului pe piață favorabil statelor în curs de dezvoltare pentru importuri specifice precum banane, trestie de zahăr și anumite tipuri de pește, vor fi menținute taxele vamale aplicabile acestor produse, având în vedere că statele în curs de dezvoltare vor beneficia în continuare de acces preferențial pe piața UK.

În ce privește țara noastră, principala temere legată de scenariul no-deal este legată de libera circulație a cetățenilor, având în vedere dimensiunea diasporei românești din Marea Britanie (a doua cea mai mare dintre statele membre), precum și accesul la unitățile de învățământ britanice (UK este principala destinație pentru studenții români).

Referitor la relația comercială, aceasta va avea de suferit prin introducerea de taxe și proceduri vamale care vor îngreuna circulația bunurilor. Așa cum arată și statistica românească, exporturile către UK au scăzut în primele 5 luni ale acestui an, comparativ cu anul precedent (-6,7%). Principalele categorii de bunuri care au înregistrat scăderi sunt: vehicule și echipamente pentru căile ferate (-925%), cereale (-327%), lemn și produse din lemn (-133%), automobile (-131%) și articole de îmbrăcăminte (-110%).

Este de remarcat faptul că Marea Britanie a înregistrat o scădere masivă a importurilor din Uniunea Europeană în prima jumătate a acestui an. Conform datelor publicate de Oficiul Național de Statistică, importurile de bunuri din Uniunea Europeană au scăzut cu 18 miliarde GBP în trimestrul II al acestui an (-13%). Principalele categorii la care s-au înregistrat scăderi au fost produsele chimice, echipamentele de transport și mașinării.

De asemenea, un alt aspect important este cel legat de înmatriculările de autoturisme noi în Marea Britanie. Conform statisticilor furnizate de Asociația producătorilor și comercianților de autoturisme, în prima jumătate a acestui an au scăzut înmatriculările de mașini noi cu 3,5% față de perioada similară a anului precedent. Cea mai importantă scădere s-a înregistrat la mașinile diesel (-19,7%). Analizând acest aspect pe fiecare marcă auto în parte, se remarcă faptul că înmatriculările de mașini Dacia au crescut cu 33,6%, una dintre cele mai mari creșteri (după Alpine +936% și MG +43,68%). În aceste condiții este de așteptat ca exporturile de autoturisme către Marea Britanie să reînceapă să crească odată cu diminuarea stocurilor din lanțurile de distribuitori auto Dacia (care probabil au importat masiv autoturisme în anul precedent, ca măsură preventivă în cazul unui no-deal Brexit).

Astfel, deși exporturile României către Marea Britanie înregistrează o scădere după o perioadă foarte îndelungată de creștere, analiza categoriilor de produse afectate și a factorilor generali legați de economia britanică și incertitudinile legate de Brexit, arată că acest fenomen este unul obiectiv, care afectează majoritatea statelor membre UE. În cazul în care Regatul Unit va părăsi Uniunea Europeană la 31 octombrie fără un acord, diminuarea schimburilor comerciale va continua, afectând în special categoriile de produse care au un lanț de producție strâns legat între companii britanice și europene (industria auto, industria alimentară, industria farmaceutică).

De asemenea, un factor important, care va afecta nivelul schimburilor comerciale din punct de vedere valoric este reprezentant de deprecierea lirei sterline, lucru care va face ca exporturile britanice să fie mai competitive, iar importurile să scadă din punct de vedere valoric.

Totodată, drepturile cetățenilor britanici care locuiesc în România sau a cetățenilor români care locuiesc în UK (dreptul la ședere, de desfășurare a unei activități comerciale, de a iniția și exercita activități independente și de a constitui și administra întreprinderi) ar putea fi îngrădite în eventualitatea unui no-deal Brexit. În prezent, în condițiile apartenenței la UE, prin art. 49 din TFUE se garantează dreptul de a iniția și exercita activități independente, precum și dreptul de a constitui și administra întreprinderi, în special societăți și firme. În cazul Brexit fără un Acord de retragere – scenariul no deal Brexit, există semne de întrebare privind dreptul de ședere sau de exercitare a activităților economice de către cetățenii români pe teritoriul UK.

În același timp, mobilitatea persoanelor în scop de afaceri este un aspect de luat în considerare pentru companiile ai căror angajați se deplasează în scop de afaceri în UK, având în vedere că în cazul retragerii UK din UE fără un acord, mobilitatea persoanelor, chiar și în scop de afaceri, ar urma să fie îngrădită.