Erste Group şi Institutul Legatum: o perspectivă asupra prosperităţii în România

Erste Group şi Institutul Legatum au publicat cea de-a treia ediţie a raportului anual privind prosperitatea în ECE. În acest an, România ocupă locul 45 într-un indice global care include 149 de state. Prosperitatea a înregistrat o uşoară creştere în România în ultimii ani, fiind înregistrat un avans de trei poziţii, de la locul 48 în 2016. Dacă regiunea ECE ar fi considerată o singură ţară, s-ar situa pe locul 38 în lume din punct de vedere al prosperităţii. Austria deține cea mai bună poziție în regiune, ocupând locul 15 mondial, în timp ce Serbia se află pe locul 56, cu cel mai scăzut indicator al prosperităţii din ECE.

Indicele Prosperităţii Legatum trece dincolo de sfera indicatorilor macroeconomici, măsurând prosperitatea în mod holistic, luând în calcul atât bogăţia materială, cât şi bunăstarea socială. Indicele clasifică ţările în funcţie de nouă domenii diferite: calitate economică, mediu de afaceri, administraţie publică, educaţie, sănătate, siguranţă şi securitate, libertate personală, capital de încredere şi mediul natural. Ediţia de anul acesta a raportului privind prosperitatea în ECE se axează pe condiţiile de trai, sănătate şi educaţie.

„Următorii cincizeci de ani vor aduce schimbări profunde pe toate palierele societăţii – impunând un nou nivel de cooperare, coordonare şi solidaritate”, explică Andreas Treichl, CEO al Grupului Erste. „Se împlinesc 200 de ani de la înfiinţarea Erste ca bancă ce are drept fundament răspândirea şi asigurarea prosperităţii. De-a lungul anilor a devenit clar că acest aspect are implicaţii pentru realitatea de zi cu zi a clienţilor noştri – este deci vital să înţelegem şi să măsurăm prosperitatea nu doar la nivel macro, ci şi la nivel micro. Astfel, ne asigurăm că putem sprijini oamenii, comunităţile şi companiile să ducă o viaţă sănătoasă din punct de vedere financiar.”

„Educație, tehnologie și infrastructură, cu accent pe educație. Iată ce au spus majoritatea românilor că își doresc pentru a avea o viață prosperă. România are nevoie de investiții uriașe pentru a avansa pe lanțul valoric al economiei și pentru a face față provocărilor interne: demografia și emigrația, disparitățile geografice și calitatea vieții. Având în vedere că investițiile se situează sub nivelul de care are nevoie țara, noi ne concentrăm pe educația financiară, oferind astfel oamenilor puterea de a crede în forțele proprii și în capacitatea lor de a dezvolta economia și de a-și îmbunătăți stilul de viață”, spune Sergiu Manea, CEO al BCR.

Creşterea salariilor nu aduce întotdeauna mai multă prosperitate

Indicele reflectă creşterea remarcabilă a prosperităţii în ECE din ultimele trei decenii şi convergenţa nivelurilor de trai cu cele din Europa Occidentală. Cu toate acestea, odată cu salariile au crescut şi aşteptările oamenilor şi costul vieţii, ceea ce înseamnă că majorarea veniturilor nu s-a corelat mereu și cu creşterea gradului de satisfacţie privind nivelul de trai. Acest aspect este evident în rândul tinerilor care, spre deosebire de părinţii lor, nu analizează retrospectiv cât de mult a crescut calitatea vieţii de la căderea comunismului încoace, ci văd lucrurile global şi, în special, prin comparaţie cu tinerii de aceeaşi vârstă din Europa Occidentală.

Marile speranţe ale oamenilor de a duce o viaţă mai bună după 1989 nu s-au materializat, iar dezamăgirea populației a contribuit la creşterea migraţiei în regiune. Pentru a face faţă unui mediu social şi economic instabil, oamenii au decis să se mute în altă parte. 18 milioane de emigranţi au părăsit regiunea de la căderea comunismului. În cazul României, aproape 20% din populaţia activă a emigrat începând cu anul 2004. Atât oameni calificaţi, cât şi necalificaţi au plecat în căutarea unui loc de muncă, deşi cei cu studii superioare au emigrat mai des şi au stat în străinătate mai mult timp.

Creşterea costului vieţii a influențat indicatorii de prosperitate. În România, preţurile bunurilor şi serviciilor au crescut cu 257% între 2000 şi 2017, comparativ cu 98% în Ungaria şi cu 87% în Letonia, media UE fiind 36%. Cu toate acestea, media creşterilor salariale în România, Croaţia, Cehia, Estonia şi Slovacia nu a depăşit 3 € pe oră, faţă de 10 € în Franţa. Costul ridicat al vieţii şi salariile scăzute înseamnă că un loc de muncă nu este întotdeauna garanţia unui nivel de trai decent. Tocmai de aceea, în România s-a constatat că una din cinci persoane ocupate (18,9%) este expusă riscului de sărăcie, acesta fiind cel mai ridicat procent din UE.

Îmbunătăţirea capitalului uman şi social este esenţială pentru convergenţa cu Occidentul

Potențialul României de a-și crește prosperitatea este dat de sistemul educațional, clasat pe locul 39 în lume. Mai exact, un nivel ridicat al educaţiei - în special în disciplinele tehnice - a fost până acum un atu specific regiunii ECE, în ansamblul ei. Atât numărul studenţilor, cât şi cel al absolvenţilor sunt în creştere. Cererea în domeniul educaţiei terţiare a crescut exponenţial de la căderea comunismului, unele ţări din ECE înregistrând o creştere de 168% a ratei înscrierilor. Totuşi, ca pondere în PIB, finanţarea publică a învățământului superior în ECE ajunge la doar 30-40% din fondurile alocate în mod obişnuit în Europa Occidentală.

Cu un număr tot mai mare de start-upuri și cu rate ale ocupării forţei de muncă în sectoarele high-tech peste media Uniunii Europene, sunt şanse reale ca economia cunoaşterii să devină următorul motor al creşterii pentru ţările din ECE, inclusiv în România. Însă pentru a depăși decalajele de competențe și pentru a crește numărul de absolvenți calificați, guvernele statelor ECE trebuie să aibă o strategie pe termen lung şi să colaboreze cu sectorul privat.

Capitalul uman în IT&C impulsionează inovaţiile digitale şi poate fi considerat crucial pentru competitivitatea economiilor moderne. Aproximativ 210.000 de români lucrează în prezent în domeniul IT&C, reprezentând 2,5% din totalul forţei de muncă din ţară. Contribuţia sectorului la PIB-ul României a crescut semnificativ în ultimii ani, situându-se în prezent la 5,9%.

Pe locul 83, capitalul social încă slab este cel mai problematic aspect al prosperităţii în România. Un capital social scăzut are un impact esențial asupra atingerii prosperităţii generale în ECE, deoarece este vital în realizarea tranziţiei complete către democraţie şi economia de piaţă. Legăturile şi încrederea dintre cetăţeni, precum şi între cetăţeni şi instituţii este substanţial mai slabă în ECE decât în alte regiuni ale lumii. Încrederea este esenţială pentru o diviziune a muncii bazată pe piaţă şi pentru o piaţă a creditării eficientă şi corectă. În plus, ţările cu niveluri iniţial ridicate ale capitalului social au suferit recesiuni economice mai puţin severe în perioada 2007 - 2016.

Îmbunătăţirea capitalului social va juca un rol decisiv în continuarea tranziţiei şi convergenţei veniturilor în România, o ţară în care mai bine de un sfert din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei, comparativ cu 17,1% în regiunea ECE şi 5,1% în Europa Occidentală. Mai mult, un capital social solid permite formarea unor instituţii publice puternice şi eficiente, care stimulează dezvoltarea sectorului privat şi crearea bogăţiei.

Raportul complet poate fi descărcat la această adresă: