INS: Fondul de locuinţe din România a crescut cu 0,7%, în 2021

 

Creşterea "intrărilor" în fondul de locuinţe existent s-a datorat atât construcţiilor noi (71.400 locuinţe), cât şi transformării unor spaţii cu altă destinaţie, în locuinţe (700 locuinţe). Totodată, s-au înregistrat "ieşiri" din cadrul fondului de locuinţe de 6.000 locuinţe, ca urmare atât a demolărilor (5.300 locuinţe), cât şi prin schimbarea unor locuinţe în spaţii cu altă destinaţie (700 locuinţe).

 

În profil regional, fondul locativ existent la sfârşitul anului 2021, relevă îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale populaţiei, în toate regiunile de dezvoltare. Astfel, la sfârşitul anului 2021, pe o locuinţă din fondul locativ existent se înregistrau în medie, 2,8 camere/locuinţă, peste această medie regiunile de dezvoltare Sud - Muntenia şi Sud - Vest Oltenia (3 camere/locuinţă, fiecare), Sud - Est (2,9 camere/locuinţă), Nord - Est (2,8) la egalitate cu media, restul regiunilor de dezvoltare situându-se sub această medie.

 

Mărimea locuinţelor, exprimată prin suprafaţa medie locuibilă ce revine pe o locuinţă, a crescut în toate regiunile de dezvoltare. Cea mai mare suprafaţă medie locuibilă pe o locuinţă s-a înregistrat în regiunile Bucureşti - Ilfov (52,9 mp) şi Vest (51,3 mp), iar cea mai mică în regiunea Sud - Vest Oltenia (45,3 mp).

 

"Ţinând seama de suprafaţa locuibilă disponibilă pe o locuinţă, apar diferenţe în ceea ce priveşte suprafaţa medie locuibilă ce revine pe o cameră de locuit. Astfel, cele mai spaţioase camere de locuit s-au înregistrat în regiunile: Bucureşti - Ilfov (în medie unei camere îi revine o suprafaţă locuibilă de 19,6 mp), Centru şi Vest (19,2 mp, fiecare), Nord - Vest (18,8 mp) şi Nord - Est (17,1 mp). Cele mai mici suprafeţe medii locuibile pe o cameră se află în regiunile de dezvoltare: Sud - Est (16,4 mp), Sud - Muntenia (15,7 mp) şi Sud - Vest Oltenia (15,3 mp)", precizează INS.

 

Cele mai multe locuinţe existente la sfârşitul anului 2021 se înregistrau în regiunile de dezvoltare Nord - Est (16%), Sud - Muntenia (14,4%), Bucureşti - Ilfov (13,8%), Nord - Vest (12,8%) şi Sud - Est (12%). La polul opus, cu cele mai puţine locuinţe, se afla în regiunea de dezvoltare Vest (9,1%).

 

Pe medii de rezidenţă, din numărul total al locuinţelor, mai mult de jumătate (55,4%) se aflau în mediul urban, dintre care 98,2% erau proprietate majoritar privată.

 

În structura fondului locativ în anul 2021, comparativ cu anul 2020, după forma de proprietate, se constată faptul că a crescut numărul locuinţelor cu forma de proprietate majoritar privată, de la 9.403.800, la sfârşitul anului 2020, la 9.468.600, la finele anului trecut, concomitent cu creşterea numărului locuinţelor aflate în proprietate majoritar de stat, respectiv de la 117.300 locuinţe la sfârşitul anului 2020, la 118.600 locuinţe.

 

Comparativ cu anul precedent, a avut loc o creştere a numărului locuinţelor atât în mediul urban (+40.400), cât şi în mediul rural (+25.700).

 

Numărul locuinţelor aflate în proprietate majoritar de stat sunt concentrate într-o pondere de 82,8%, în mediul urban şi de 17,2% în mediul rural.

 

INS mai semnalează că, dacă se compară indicatorii sintetici ai fondului de locuinţe pe medii de rezidenţă, se observă că, în ceea ce priveşte suprafaţa medie pe o locuinţă, există o diferenţă de 0,2 mp (48,6 mp în mediul rural, faţă de 48,4 mp în cel urban). La suprafaţă medie pe camerele de locuit există o diferenţă de 2,6 mp (18,8 mp în mediul urban, faţă de 16,2 mp în cel rural), în schimb la numărul mediu de camere pe o locuinţă este mai mare în mediul rural (3), faţă de mediul urban (2,6).