Investiţiile rezidenţiale se mută în judeţul Ilfov, însă presiunea pe traficul din Bucureşti va creşte

Marile proiecte de infrastructură în desfăşurare, respectiv noua centură a Capitalei A0 şi Magistrala M6 de metrou care va lega aeroportul Otopeni de Gara de Nord, vor muta interesul investitorilor către judeţul Ilfov, însă presiunea pe trafic în Bucureşti va creşte, din cauza lipsei facilităţilor educaţionale, medicale şi a serviciilor din zona respectivă, potrivit discuţiilor din cadrul BREC Residential Conference 2024, eveniment ce a avut loc marţi.

"Salariul mediu net în Bucureşti este cu 25% peste media ţării, în timp ce Capitala adună 19% din totalul angajaţilor la nivel naţional, fapt ce duce la o cerere lichidă pentru locuinţe moderne. Mutarea marilor investiţii în Ilfov va aduce însă o presiune în creştere pentru traficul din Bucureşti, din cauza lipsei facilităţilor educaţionale, medicale şi a serviciilor din Ilfov. Dialogul şi transparenţa între mediul privat, Primăria Municipiului Bucureşti, primăriile de sector şi Consiliul Judeţean Ilfov reprezintă baza pentru identificarea celor mai bune soluţii pentru dezvoltarea oraşului şi pentru nevoia de locuinţe moderne în regiunea cu cele mai mari salarii din ţară", a declarat Despina Ponomarenco, preşedintele Bucharest Real Estate Club (BREC), asociaţie care reuneşte cei mari jucători din industrie.

Potrivit unui comunicat al BREC, din datele Imobiliare.ro prezentate la conferinţă, în ultimii 10 ani preţurile pentru apartamentele noi au crescut cu 74%, cererea a crescut cu 85%, iar tranzacţiile cu 69%. În cazul evoluţiei faţă de 2014 a apartamentelor noi pentru închiriat, cererea s-a majorat cu 341%, închirierile cu 220%, în timp ce creşterea chiriei a fost de 37%.

Evoluţia sectorului rezidenţial nou se bazează pe un deceniu de creştere economică. PIB-ul României s-a majorat de 2,5 ori în perioada 2013 - 2023, de la 640 la 1.605 miliarde de lei. Bucureştiul şi zona metropolitană au un PIB de aproximativ 90 miliarde de euro, mai mare decât al unor ţări din zonă (Slovenia 67 miliarde euro, Serbia - 75, Croaţia 80) şi comparabil cu al Bulgariei - 100 miliarde de euro. La o populaţie de 2,2 milioane de locuitori, în Bucureşti şi Ilfov au fost livrate 151.953 de locuinţe în ultimii 10 ani.

Stocul de locuinţe rămâne majoritar învechit, iar conform datelor Eurostat România este una dintre ţările cu cea mai mare rată de supraaglomerare într-o locuinţă, la un nivel de 41%.

"Bucureştiul continuă să fie un oraş cu multiple oportunităţi de dezvoltare, cu un stoc rezidenţial preponderent învechit şi o nevoie locativă în creştere. În acest context, investiţiile noastre continuă să vizeze revitalizarea platformelor industriale abandonate şi transformarea lor în noi cartiere rezidenţiale, care răspund cererii tot mai mari pentru locuinţele noastre de calitate superioară, aşa cum sunt One Lake District sau One Cotroceni Park. La sfârşitul lunii iunie a acestui an, compania noastră avea 4.041 de unităţi în construcţie, cu o valoare totală brută de dezvoltare de 1,3 miliarde de euro. De asemenea, ne îndreptăm atenţia şi către un nou subsegment de piaţă, cel al locuinţelor premium la preţuri accesibile, în dezvoltări la scară extinsă, concepute pentru a satisface nevoile clasei de mijloc în creştere a Bucureştiului şi pentru a transforma Capitala", a declarat Andrei Diaconescu, cofondator şi co-director general al One United Properties.

Legiferarea REIT-urilor (Real Estate Investment Trusts) este un alt subiect adus în discuţie la conferinţa BREC, acesta fiind unul dintre proiectele cele mai importante pentru piaţa imobiliară în 2024.

"Proiectul doreşte să contribuie pozitiv la dezvoltarea pe orizontală a tuturor actorilor implicaţi în viitorul ecosistem: investitori individuali, sectorul imobiliar şi ecosistemul pieţei de capital. Proiectul îşi propune să reglementeze un instrument care să se comporte din punct de vedere fiscal şi operaţional exact ca deţinerea şi exploatarea unui singur imobil de către investitori. Instrumentul duce la democratizarea investiţiilor în active imobiliare, acestea fiind în mod tradiţional complexe şi costisitoare", se spune în comunicatul post eveniment.

Prin reglementarea REIT-urilor, societăţile de profil vor putea strânge capital de la investitori în vederea realizării de investiţii colective. Acest lucru facilitează scăderea costurilor de administrare, creşterea randamentelor şi accesul la investiţii de mari dimensiuni, la care altfel ar fi avut acces doar companiile mari. Accesul facil al investitorilor, împreună cu transparenţa investiţională şi guvernanţa corporativă, sunt principalele argumente din care rezultă obligaţia de a fi listat la bursă.

Reglementarea REIT-urilor va permite desfăşurarea unor investiţii de mari dimensiuni în parteneriat public-privat, pentru proiecte de interes naţional, pe care statul le va putea finanţa de la investitorii interesaţi. Astfel, investitorii vor putea investi în active complexe (autostrăzi, proiecte de infrastructură, centre de agrement etc.) ca şi cum ar investi direct în imobile.

"Un cadru legislativ clar pentru REIT-uri va atrage investitori şi va stimula atât dezvoltarea pieţei imobiliare cât şi a celei de capital din România", a declarat la conferinţă Diana Morar, deputat PNL, iniţiatoare a proiectului legislativ de reglementare a REIT-urilor în România.

Bucharest Real Estate Club (BREC) este cea mai mare organizaţie a pieţei de real estate. Companiile membre BREC sunt investitori majori, locali şi internaţionali, activi pe segmentele proiectelor de regenerare urbană, clădirilor de birouri, parcurilor logistice şi industriale, parcurilor de retail, investiţiilor rezidenţiale, cu portofolii cumulate de peste 10 miliarde de euro.