ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Nord Stream: Diferitele ipoteze ale sabotajului (AFP)

29 Septembrie 2022   |   Agerpres

Ipoteza unor deficienţe tehnice simultane pare acum exclusă, dar metoda folosită în acţiunea de sabotaj şi presupusul autor rămân necunoscute, astfel că multe teorii pot fi avansate.

 
 
Teza ''sabotajului'' este puternic privilegiată pentru a explica scurgerile spectaculoase de gaze din gazoductele Nord Stream 1 şi 2 în Marea Baltică, o operaţiune desigur complexă dar nicidecum imposibilă pentru o armă cu capacitatea necesară, notează miercuri AFP într-o analiză.
 
Ipoteza unor deficienţe tehnice simultane pare acum exclusă, dar metoda folosită în acţiunea de sabotaj şi presupusul autor rămân necunoscute, astfel că multe teorii pot fi avansate.
 
O zonă supravegheată
 
Cele trei scurgeri identificate luni sunt localizate în largul insulei daneze Bornholm, între Suedia şi Polonia; o zonă supravegheată intens de zeci de ani.
 
''În trecut, URSS îşi amplasa pe fundul mării submarine spion cu capacităţi speciale de inginerie'', aminteşte pe Twitter analistul naval HI Sutton.
 
Între timp, statele baltice aflate odinioară în componenţa URSS au trecut de partea NATO. Dar scurgerile s-au produs în apele internaţionale unde fiecare poate circula.
 
''Marina rusă dispune astăzi de cea mai mare flotă de submarine spion din lume. Ele sunt bazate în Arctica. Acestea ar fi capabile să avarieze o conductă în Marea Baltică'', asigură HI Sutton, deşi consideră totuşi această ipoteză ca fiind ''improbabilă''.
 
Un sabotaj complex
 
O astfel de operaţiune impune o intervenţie la o adâncime de 70 de metri. ''Este ceva greu. Deteriorarea a două gazoducte pe fundul mării este un eveniment important, aşadar un actor statal este probabil'' implicat, remarcă Lion Hirth, profesor la Hertie School din Berlin, el excluzând posibilitatea unui act terorist obişnuit.
 
Însă o armată competentă ştie cum să-l facă; zona este ''perfect adaptată submarinelor de buzunar'', explică un responsabil militar francez, menţionând folosirea fie a unor scafandri de luptă trimişi să plaseze încărcături explozive, fie a unei mine mobile sau a unei drone submarine.
 
''Drona pleacă dintr-un submarin care poate rămâne la mai multe mile nautice de punctul ţintit. El lansează drona-mină, care navighează cu (o viteză de) circa zece noduri, aproape de fundul mării'', explică responsabilul francez. ''Deci ţinta este fixă şi nu este foarte complicat'' să fie lovită.
 
În schimb, ipoteza folosirii unei torpile, armă utilă mai degrabă pentru o ţintă aflată în mişcare, este în opinia sa mai puţin plauzibilă.
 
Puterea exploziei ''echivalează cu cea a sute de kilograme de TNT'', mai remarcă expertul francez. Institutul norvegian de seismologie NORSAR a estimat energia celei de-a doua deflagraţii cu cea produsă de circa 700 de kilograme de TNT.
 
Operaţiune nerevendicată
 
Cancelariile occidentale arată cu degetul spre Moscova, care neagă orice implicare, dar evocă la rândul ei un sabotaj.
 
''Marea Baltică este una închisă şi cu adâncimi mici, unde aproape fiecare mişcare este observată şi monitorizată de statele riverane şi de navele lor'', subliniază Julian Pawlak, de la Universitatea Helmut Schmidt din Hamburg. Cu toate acestea, unele nave şi submarine ''pot desfăşura pe ascuns scafandri de luptă'' şi vehicule submarine ghidate de la distanţă.
 
Aşadar, nimic nu este imposibil pentru o armată care stăpâneşte arta operaţiunilor clandestine. ''Aceasta se numeşte o operaţiune navală specială. Nu este ceva simplu, dar există. Este ceva bine coordonat şi bine pregătit'', confirmă sursa militară franceză.
 
Cine a făcut-o?
 
Va trece probabil mult timp până când adevărul va ieşi la suprafaţă în mod credibil. Dar deocamdată mai mulţi actori profită de pe urma ambiguităţii.
 
Există ţări ''care au interesul ca gazoductul (Nord Stream 1 şi 2) să nu mai poată funcţiona niciodată'', remarcă aceeaşi sursă militară franceză.
 
Adversarii noii conducte Nord Stream 2 sunt de fapt numeroşi de mulţi ani, cu SUA în frunte.
 
Pe 7 februarie, cu două săptâmâni înaintea declanşării invaziei ruse, preşedintele american Joe Biden a declarat că ''dacă Rusia invadează (Ucraina), atunci nu va mai exista Nord Stream 2''. Întrebat atunci despre metoda la care SUA ar putea recurge în cazul acestei infrastructuri aflate sub controlul aliatului său german, preşedintele american a răspuns: ''Vă promit, suntem capabili să o facem''. Înregistrarea video cu această declaraţie a fost intens distribuită pe reţelele de socializare în ultimele 24 de ore.
 
La o zi după avarierea gazoductelor Nord Stream, Polonia, Norvegia şi Danemarca au inaugurat un gazoduct strategic, Baltic Pipe, care le va permite polonezilor să-şi diminueze dependenţa faţă de gazul natural rusesc, importând gaz din Norvegia. ''Epoca dominaţiei ruse în domeniul gazului ia sfârşit, epocă marcată de şantaj, ameninţări şi extorsiuni', a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki la inaugurarea conductei.
 
Două certitudini
 
Aşadar, în acest stadiu există două certitudini, care sugerează fiecare un alt actor implicat.
 
Prima este că evenimentul are legătură cu războiul din Ucraina. ''Comandamentul maritim al NATO şi navele aliate iau în calcul şi se pregătesc pentru (efectuarea unor) activităţi hibride, inclusiv sabotaje asupra infrastructurilor critice, pe lângă obiectivul principal al apărării colective'', spune Julian Pawlak, sugerând teza unui sabotaj condus de SUA.
 
Dintr-o altă perspectivă, a doua certitudine arată că atacul asupra gazoductelor din Marea Baltică aduce un factor de instabilitate în plus pentru economia europeană. ''Este o violentă readucere în atenţie a vulnerabilităţii infrastructurii noastre energetice'', constată Lion Hirth, care privilegiază teza unui sabotaj executat de Rusia.
 
''Dacă acest lucru este adevărat, atunci este foarte îngrijorător. Înseamnă cel puţin că Rusia (...) trimite mesajul cel mai clar posibil că ea nu va mai livra gaz (Europei) în viitorul apropiat'', conchide interlocutorul citat.
 
Dar oricine ar fi ei, cei care au atacat Nord Stream dau de asemenea de înţeles că ar putea lovi şi alte infrastructuri energetice care deservesc o Europă însetată de gaz şi petrol, mai scrie AFP.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 854 / 21363
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Studiu Refinitiv | Cum s-au împărțit fuziunile mid-market, în primele 10 luni din 2022, pe firmele de avocatură active și la București. CMS sprintează în regiunea EMEA, tranzacții mai mici și mai puține
Banking & Finance | Avocații NNDKP au asistat clienții în finanțări de cca. 2,8 miliarde de euro, în ultimul an. Cele mai relevante au continuat să fie finanțările sindicalizate în care bănci din România au pus la dispoziția împrumutaților fonduri semnificative pentru capital de lucru. De vorbă cu Alina Radu, Partener și Coordonator al practicii, despre particularitățile proiectelor, apetitul pentru finanțare, echipă și tendințele care se prefigurează
Biroul CMS din București a asistat grupul german All4Labels în achiziția Romprix Exim. O echipă de avocați cu senioritate ridicată a lucrat în tranzacția prin care se configurează liderul pieței locale de imprimare digitală industrială
Schoenherr a asistat CA Immo, iar KPMG Legal a stat alături de Pavăl Holding în cea mai mare tranzacție imobiliară de pe piața locală. CBRE, consultant financiar și imobiliar exclusiv al vânzătorului | Ce avocați au lucrat în achiziția de 377 mil. € și ce spune Karina Pavăl, Vicepreședinte Pavăl Holding, despre echipa de consultanți
Avocații firmei Stratulat Albulescu spun că apar tot mai multe tranzacţii de conţinut social media care, pe lângă valoarea impresionantă, vin la pachet cu implicaţii din perspectivă IP pe mai multe niveluri. De vorbă cu Elena Stan, Managing Associate, despre schimbările semnificative din legislația mărcilor, aspectele provocatoare ale proiectelor din practica de IP și diversitatea portofoliului de clienţi
BONDOC și Asociații, alături de organizatorii Concertului Extraordinar de Anul Nou de la Ateneul Român ǀ Mihaela Bondoc (Partener): Talentul, emoția, dedicarea, merită toată susținerea noastră
Bondoc și Asociații obține câștig de cauză într-un litigiu privind validitatea contractelor încheiate de lanțurile de supermagazine
NNDKP a asistat cu succes Enel într-un litigiu fiscal complex privind deductibilitatea amortizării fiscale aferente unor active corporale dobândite prin transfer de la clienți
Arbitrajul ICSID cerut de Plaza Centers NV, dezvoltator imobiliar care cere statului român să compenseze pierderi de cca. 383 mil. € în proiectul Dâmbovița Center, intră în line dreaptă după numirea arbitrilor. România a mers pe mâna unui profesor emerit al Universității Sorbona, reclamanții au ales un canadian, iar președintele Tribunalului este un lord englez
Statul a bugetat aproape o jumătate de milion de euro, anul acesta, pentru arbitrajul în care 15 firme și 28 de persoane fizice din 7 țări au chemat România la ICSID. Ce onorarii primesc firmele care asigură apărarea României în acest dosar în care investitorii susțin că au avut pierderi considerabile și au pretenții de 213 mil. €
Activitate intensă pentru avocații de concurență de la PNSA, firmă evidențiată de directoarele internaționale în această arie de practică. Despre lista priorităților Consiliului Concurenței, proiectele în care sunt implicați avocații și cele mai sensibile reglementări de care firmele trebuie să țină seama, într-o discuție cu partenerul Mihaela Ion
Stratulat Albulescu a asistat Reorg în legătură cu achiziția furnizorului de tehnologie modernă - FinDox
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...