O creştere semnificativă a veniturilor fiscale ar ajuta sprijinirea unor sectoare de importanţă strategică (raport)

O creştere semnificativă a veniturilor fiscale, obligatorie pentru consolidarea bugetară, ar ajuta sprijinirea unor sectoare de importanţă strategică - industria de apărare, industria energetică, agricultura/industria agroalimentară, sănătatea şi educaţia, potrivit raportului de analiză a convergenţei "România - Zona Euro, Monitor", publicat pe site-ul Băncii Naţionale a României.

Documentul, întocmit de o echipă condusă de academicianul Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, consemnează evoluţii în UE după izbucnirea războiului din Ucraina, pe planul politicilor publice/economice.

"Se subliniază totodată rolul pe care PNRR, precum şi resursele alocate prin Cadrul Financiar Multianual, îl au de jucat pentru ca economia autohtonă să amortizeze efectele crizelor suprapuse, pentru a atenua impactul contracţionist al corecţiei macroeconomice necesare. Se arată în acest context că sistemul bancar autohton este într-o stare bună, ca înzestrare cu capital propriu şi lichidităţi", se arată în raportul intitulat "Ieşirea din pandemie, dar intrarea într-un nou război rece".

Conform sursei citate, întărirea politicilor monetare este inevitabilă peste tot unde inflaţia înaltă dovedeşte persistenţă.

"Fed, alte bănci centrale mari, influenţează pieţele financiare internaţionale şi pot induce mişcări de capital perturbatoare. Cu atât mai mult, şi deşi crizele au obligat/obligă la noi cheltuieli publice ţintite, România are nevoie de o consolidare bugetară, care a devenit o problemă de securitate economică naţională. Consolidarea bugetară este esenţială şi fiindcă BNR nu poate proteja singură stabilitatea leului (nota bene: stabilitatea monedei nu este identică cu imobilismul cursului de schimb). Este de notat ca deficitele gemene (deficit bugetar şi deficit de cont curent, ambele de circa 7% din PIB în 2021) ca dimensiune, sunt singulare în regiune", se menţionează în raport.

Potrivit sursei citate, o creştere semnificativă a veniturilor fiscale, ce este obligatorie pentru consolidarea bugetară, ar ajuta sprijinirea unor sectoare de importanţă strategică - industria de apărare, industria energetică, agricultura/industria agroalimentară, sănătatea şi educaţia.

"România are nevoie de mobilizare de resurse, de decizii înţelepte, de solidaritate naţională, de solidaritate la nivelul UE, întrucât vremurile vor fi în continuare foarte dificile", mai arată raportul.

Documentul precizează că încetinirea redresării economice este inevitabilă în Europa, în statele membre ale UE, care, multe dintre ele, importă masiv energie. Cum preţurile la energie au crescut mult, raportul de schimb comercial (terms of trade) se vede în impulsuri inflaţioniste pe filiera importului şi în relaţii de aprovizionare interne.

Conform sursei citate, preţurile la materii prime de bază şi metale au crescut şi ele mult pe fondul dereglărilor în lanţuri de aprovizionare şi al unor măsuri restrictive. Iar efecte tip spillover (de revărsare) sunt mai intense într-un mediu cu inflaţie înaltă persistentă faţă de un mediu cu inflaţie joasă.

"Şi România resimte puternic creşterea brutală a preţului relativ al energiei (ce nu este, în larga măsură, temporară dacă ne gândim la o tendinţă pe termen lung de renunţare la combustibili fosili), deşi are o situaţie a aprovizionării cu energie mai bună decât a multor state din UE. De ce impactul în economie/societate este atât de profund şi dureros derivă şi din faptul că energia este input în toate produsele şi serviciile, că are un cost ce se vede în toate celelalte costuri/preţuri. Pentru România sunt prognoze ce văd o creştere economică de 2-3 la sută în acest an. Şi prognozele privind inflaţia au fost revizuite în sus", se spune în raport.

Potrivit documentului, impactul crizelor suprapuse, al războiului din Ucraina, a obligat la o gamă extinsă de răspunsuri la nivelul UE şi al statelor membre - de amortizare a şocurilor şi de distribuire a poverii, care să limiteze daune economice şi sociale. Bugete naţionale suferă mult, întrucât vor avea loc restructurări în producţie, inclusiv o creştere de cheltuieli de apărare (militare). Germania, spre exemplu, a anunţat o schimbare de paradigmă în domeniul apărării, cu o creştere a cheltuielilor de apărare de la circa 1,5% din PIB la 2% din PIB.

De asemenea, se menţionează, printre altele că, în România, creşterea acestor cheltuieli va fi de la 2 la 2,5% din PIB după cum s-a anunţat în mod oficial. Cum spun Ken Rogoff şi alţii (2022), se erodează 'dividendul păcii'10 obţinut după terminarea celui de-al doilea război mondial - chiar dacă războiul rece a întreţinut o cursă a înarmărilor, ce va fi probabil reluată în noul război rece.

"Flancul estic al NATO (ce include ţările baltice, Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria) devine arie de primă redută şi trebuie să fie mai mult sprijinit de către restul Alianţei (NATO). Summit-ul NATO din iunie va redefini de altfel strategia de apărare în noul context, al unui nou război rece şi al confruntării militare din Ucraina, şi se aşteaptă o consolidare a capacităţii de apărare/militară a flancului estic. Se poate chiar
avansa o teză: apărarea devine tot mai mult un bun colectiv (în logica articolului 5 al Alianţei), ce ar presupune ca o creştere a capacităţii de apărare/descurajare pe flancul estic să fie finanţată în mod colectiv - în cazul UE din bani comuni (este de explorat ideea de emitere de bonduri colective ale UE pentru apărare, care este menţionată în acest raport)", arată documentul.

Privind consolidarea de apărare/militară a flancului estic se poate imagina şi un aranjament analog cu ceea ce a fost programul Lend Lease al SUA în timpul celui de-al doilea război mondial. Este de aşteptat ca UE să regândească unele componente din Planul European de Redresare şi Rezilienţă (NGEU) - între care tranziţia energetică, apărarea, având în vedere noul context economic şi geopolitic, intrarea într-un nou război rece.

Conform raportului, cheltuieli suplimentare vor pune mai multă presiune pe bugete publice, care sunt oricum încordate în condiţiile în care statele trebuie să facă faţă la efecte ale schimbărilor climatice, la nevoia de a face sistemele de sănătate mai robuste, când securitatea alimentară şi cibernetică capătă proeminenţă.

"România, cum arată documente de analiză interne şi internaţionale, are o fragilitate structurală a bugetului public, prin venituri fiscale foarte joase (circa 26% din PIB în anii recenţi faţă de media de 40% în UE) şi politici prociclice, care au condus la deficite structurale foarte mari; în fapt, România are cel mai adânc deficit structural din UE (circa 5% la finele lui 2019, devenit peste 7% din PIB în 2020)", se mai spune în document.

Totodată, cheltuielile cu salarii şi sociale ocupă mai bine de 80% din veniturile fiscale. Derogarea de la regulile fiscale în UE în perioada 2020-2022 şi războiul din Ucraina nu exonerează politica publică autohtonă de nevoia de a realiza o corecţie a dezechilibrelor macroeconomice, cu accent pe reducerea deficitului bugetar - de la 7,2% din PIB (ESA) în 2021 la circa 3% în câţiva ani. Finanţarea tot mai anevoioasă a datoriei publice (ajunsă la puţin peste 50% din PIB în februarie a.c.) implică chibzuinţă în cheltuirea banului public şi o creştere semnificativă a veniturilor fiscale, care să ne ajute să răspundem la provocări extraordinare actuale şi viitoare, se mai precizează în raport.