Proiecte de infrastructură de cale navigabilă finanţate din fonduri europene

 

Potrivit unui comunicat al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, remis AGERPRES, din iulie 2015, proiectul FAIRway Danube a contribuit semnificativ la îmbunătăţirea calităţii informaţiilor privind punctele critice ale căii navigabile a Dunării, pentru asigurarea unei traiectorii optime a şenalului navigabil şi elaborarea măsurilor de reabilitare.

 

"Sub deviza "Angajat pentru creşterea siguranţei, eficienţei şi respectării mediului pe navigaţia interioară", FAIRway Danube se desfăşoară în mod armonizat în 6 ţări: Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Bulgaria şi România sub îndrumarea Agenţiei (CINEA) a Comisiei Europene", se menţionează în comunicat.

 

Bugetul total al proiectului este de peste 19,538 milioane de euro, fiind cofinanţat cu 16,381 milioane de euro de către Uniunea Europeană (Facilitatea Conectarea Europei). Activităţile din Slovacia, Ungaria, Bulgaria şi România sunt cofinanţate cu 85% de către Uniunea Europeană.

 

În cadrul proiectului au fost realizate planurile naţionale de acţiune, care furnizează informaţii despre condiţiile de navigaţie şi măsurile planificate. Aceste rapoarte au furnizat contribuţii la măsurile naţionale şi au servit drept bază de fapt pentru reuniunile miniştrilor transporturilor din iunie 2016, decembrie 2018 şi iunie 2020.

 

De asemenea, FAIRway Danube a finalizat echipamentele necesare activităţilor pilot şi a început operaţiunea pilot, respectiv cinci nave noi de hidrografie sunt în operaţiune pilot în Croaţia, Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria. Acestea oferă date mai precise pentru utilizatorii de cale navigabilă şi oferă baza de informaţii pentru activităţile viitoare ale administraţiilor căilor navigabile.

 

Potrivit sursei citate, patru nave noi de semnalizare multifuncţionale şi trei modernizate sunt în exploatare, în acţiuni pilot în Slovacia, Ungaria Croaţia, România şi Bulgaria, operaţiunea lor pilot optimizând relocarea şi semnalizarea şenalului navigabil; 37 de noi staţii hidrometrice sunt în activitate pilot în Croaţia, România şi Bulgaria şi furnizează informaţiile necesare îmbunătăţirii prognozei de nivel de apă din Ungaria, Croaţia, România şi Bulgaria; cinci sisteme naţionale de management al căilor navigabile, precum şi sistemul transnaţional de monitorizare a căilor navigabile (WAMOS) sunt în activitate pilot.

 

Pe baza studiului de prefezabilitate privind reabilitarea ecluzelor Gabčíkovo (Slovacia), ce a fost pregătit în cadrul proiectului FAIRway Danube, un proiect CEF în valoare de 145 milioane de euro a fost aprobat de Comisia Europeană şi lucrările au început în iunie 2019.

 

În urma a cinci reuniuni ale Comitetului consultativ şi de coordonare de la Bruxelles, a fost organizată o serie de forumuri naţionale pentru utilizatori pentru a obţine feedback de la părţile interesate private şi publice.

 

Scopul propus în cadrul proiectului a fost de a realiza următoarele activităţi: elaborarea planurilor naţionale de acţiune coordonate şi definirea piloţilor; achiziţionarea echipamentelor necesare pentru servicii hidrologice; executarea şi evaluarea activităţilor pilot; date de bază armonizate pentru puncte critice; monitorizarea coerentă a condiţiilor de navigaţie; prognoza armonizată a nivelului apei; relocarea şenalului navigabil; dezvoltarea unor abordări inovatoare (monitorizare aeriană, AToNs pentru navigaţie); pregătirea documentaţiei pentru implementare; managerierea proiectului şi diseminarea rezultatele navigaţiei pe Dunăre.

 

Parteneri de proiect au fost: Ministerul federal austriac pentru acţiune climatică, mediu, energie, mobilitate, inovare şi tehnologie; Ministerul Transporturilor şi Construcţiilor din Republica Slovacă; Ministerul Dezvoltării Naţionale din Ungaria; Ministerul Afacerilor Maritime, Transporturilor şi Infrastructurii; Administraţia Fluvială a Dunării de Jos RA Galaţi (AFDJ); Administraţia Canalelor Navigabile (ACN); Agenţia Executivă pentru Explorare şi Întreţinere a Dunării (EAEMDR).

 

Cel de-al doilea proiect "High Performance Green Port Giurgiu Stage II- Construction" (Portul Verde şi de Înaltă Performanţă Giurgiu Etapa II - Construcţia), finanţat prin programul CEF - Mecanismul pentru Interconectarea Europei, vizează construirea unui terminal logistic cu acces trimodal (fluvial, rutier şi feroviar), terminal ce poate fi utilizat în orice condiţii meteo, refacerea şi modernizarea cheului de descărcare, investiţii în utilaje cu performanţe ridicate, extinderea căii ferate pentru realizarea unei infrastructuri trimodale de transport, reabilitarea infrastructurii rutiere din interiorul zonei portuare, dragarea canalului navigabil, modernizarea sistemelor de tehnologie a informaţiei existente şi integrarea în cadrul Sistemului de Informaţii Fluviale.

 

"Proiectul este rezultatul cooperării între o firmă privată - ILR Logistica România SRL şi două entităţi publice - Primăria Municipiului Giurgiu şi Administraţia Zonei Libere Giurgiu SA, fiecare dintre parteneri având de realizat anumite activităţi şi are ca obiective generale îmbunătăţirea conexiunilor între porturile Dunării şi reţeaua feroviară şi rutieră pentru reducerea costurilor şi timpului de lucru, reducerea diferenţei în calitatea infrastructurii portuare dintre Romania şi ţările din regiunea Dunării Superioare, creşterea ponderii transportului intermodal pe apa", se arată în comunicat.

 

Instituţiile care au participat la implementarea acestor proiecte organizează joi o conferinţă de presă comună, la Giurgiu şi Bucureşti, pentru a marca finalizarea acestor două proiecte de infrastructură de cale navigabilă.

 

La acest eveniment vor participa Coordonatorul coridorului Rhine-Dunăre, reprezentanţi ai Comisiei Europene, Agenţiei executive CINEA, Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, precum şi alţi invitaţi. Conferinţa va viza aspectele tehnice ale proiectelor, consideraţii privind politica europeană în sectorul transporturilor, precum şi integrarea acţiunilor naţionale în cadrul acestor politici.