Proiectele imobiliare noi sau renovate, cu minim 10 locuri de parcare, trebuie să aibă staţii de încărcare a vehiculelor electrice

Clădirile rezidenţiale şi nerezidenţiale noi sau care vor fi supuse unor lucrări de renovare majoră, ce au peste zece locuri de parcare, trebuie să aibă infrastructură pentru instalarea staţiilor de încărcare a vehiculelor electrice şi să fie dotate cu dispozitive automate pentru reglarea distinctă a temperaturii şi calităţii aerului interior, potrivit prevederilor Legii 101/2020, publicată în Monitorul Oficial în luna iulie, se arată într-un comunicat de presă al iniţiatorilor proiectului România Eficientă.

"România îşi aliniază legislaţia internă cu directivele europene în domeniul eficienţei energetice şi face astfel paşi importanţi înainte pentru a avea clădiri tot mai sănătoase şi sustenabile. Pandemia nu a oprit eforturile Comisiei Europene în direcţia neutralităţii climatice. Dimpotrivă, eficienţa energetică rămâne pilonul principal al Pactului Ecologic european", spune Radu Dudău, preşedinte al Energy Policy Group (EPG) şi coordonator al proiectului România Eficientă, cel mai mare proiect privat de eficienţă energetică din România.

Prevederile legislative fac referire, printre altele, la electromobilitate, în sensul în care investitorii sau proprietarii de clădiri nerezidenţiale noi sau supuse unor lucrări de renovare majoră, cu mai mult de zece locuri de parcare, sunt obligaţi să instaleze cel puţin un punct de reîncărcare pentru vehicule electrice, precum şi tubulatura încastrată pentru cablurile electrice pentru cel puţin 20% din locurile de parcare prevăzute.

De asemenea, în cazul clădirilor nerezidenţiale existente, cu peste 20 de locuri de parcare, proprietarii au obligaţia de a instala până la data de 1 ianuarie 2025 un număr de puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice cel puţin egal cu 10% din numărul total al locurilor de parcare, dar nu mai puţin de două puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice.

"Prevederile de mai sus nu se aplică clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale noi sau supuse unor renovări majore pentru care au fost depuse cereri de autorizaţie de construire înainte de 10 martie 2021. De asemenea, ele nu se aplică nici clădirilor existente rezidenţiale şi nerezidenţiale supuse unor renovări majore pentru care costul estimativ al instalaţiilor de reîncărcare pentru vehicule electrice şi de încastrare, prevăzut în devizul general şi specificat în memoriul pe specialităţi, depăşeşte 7% din costul total al renovării majore a clădirii", precizează sursa citată.

În ceea ce priveşte prevederile legate de controlul automat al temperaturii, actul normativ arată că pentru clădirile noi al căror certificat de urbanism este emis după data de 15 septembrie 2020, investitorii sunt obligaţi să asigure echiparea cu dispozitive de autoreglare pentru reglarea distinctă a temperaturii şi calităţii aerului interior, în fiecare încăpere încălzită/răcită, dacă acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic şi economic.

"Pentru clădirile existente, proprietarii/administratorii sunt obligaţi să instaleze, tot în măsura în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic şi economic, dispozitive de autoreglare a temperaturii la înlocuirea generatoarelor de căldură/frig. Pentru clădirile existente conectate la sisteme de încălzire centralizată, dacă la înlocuirea generatoarelor de căldură din sistemul de termoficare echiparea cu dispozitive de autoreglare nu este fezabilă din punct de vedere economic sau poate conduce la încălcări ale dreptului de proprietate, proprietarii/administratorii sunt obligaţi să instaleze dispozitive de autoreglare atunci când sunt înlocuite schimbătoarele de căldură din clădiri", se notează în comunicatul celor de la România Eficientă.

Pentru sprijinirea renovării parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, publice şi private, şi transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficienţă energetică şi fără emisii de carbon până în anul 2050, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (MLPDA) elaborează o strategie de renovare pe termen lung, care se aprobă prin Hotărâre a Guvernului.

"O primă versiune a strategiei se va publica pe pagina de internet a MLPDA până la data de 15 august 2020. Strategia se actualizează o dată la 10 ani şi se transmite Comisiei Europene ca parte a Planului Naţional Integrat de Energie şi Schimbări Climatice, elaborat de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri. Pentru a sprijini mobilizarea investiţiilor în renovări, Legea 101/2020 mai prevede facilitarea accesului la instrumente de consiliere accesibile şi transparente, cum ar fi ghişeele unice pentru consumatori şi serviciile de consultanţă în domeniul energetic, în ceea ce priveşte renovările care vizează eficienţa energetică şi instrumentele financiare relevante. Legea 101/2020 transpune prevederile Directivei 2018/844/UE privind performanţa energetică a clădirilor şi ale Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică", menţionează sursa citată.

România Eficientă este un proiect privat, de interes public naţional, derulat de Energy Policy Group (EPG), în parteneriat cu OMV Petrom, ce se desfăşoară până în anul 2022.

Proiectul, care a demarat în vara anului 2019, constă în derularea unui program naţional multianual de promovare a eficienţei energetice şi îşi propune să sprijine atingerea ţintelor României pentru anul 2030 în privinţa reducerii emisiilor de carbon şi a creşterii eficienţei energetice, atât prin campanii de informare şi educare, cât şi prin realizarea unor proiecte concrete de renovare aprofundată în şcoli publice din diferite regiuni ale ţării.