Studiu Deloitte: Posibilitatea de a lucra de acasă reduce nivelul de stres pentru Generațiile Millennials și Z

Programul de lucru flexibil, implementat pe scară largă pe fondul pandemiei de COVID-19, ar putea reprezenta o soluție pentru reducerea nivelului de stres pe care îl resimt tinerii. Aproape 70% dintre Millennials și 64% dintre exponenții Generației Z susțin că posibilitatea de a lucra de acasă în viitor ar scădea stresul, reiese din cel mai recent studiu Deloitte Millennial Survey. Această ediție a studiului a fost efectuată pe baza a două sondaje – primul, derulat în 43 de țări, înainte de apariția noului coronavirus, iar al doilea, în 13 țări, după declanșarea pandemiei.

Conform studiului, nivelul de stres continuă să preocupe intens tinerii și să le influențeze planurile cu privire la carieră. Totuși, ponderea celor care spun că sunt stresați în cea mai mare parte a timpului a scăzut în timpul pandemiei în cazul ambelor categorii față de rezultatele primului sondaj, de la 50% la 42% pentru Millennials și de la 52% la 44% pentru cei din Generația Z, pe fondul încetinirii activității din perioada stării de urgență.

Situația financiară rămâne un factor de stres pentru Millennials, mai ales pentru cei care și-au început cariera la debutul crizei financiare din 2008, iar acum se confruntă cu o nouă recesiune. Din sondajul derulat anterior pandemiei a reieșit că mai mult de 50% dintre ei estimau o înrăutățire a situației lor financiare în anul care urma, iar ponderea acestora a crescut la 61% după răspândirea virusului.

Tinerii, în special cei din generația Millennials, simt tot mai mult nevoia de stabilitate, tendință manifestată încă dinainte de pandemie. Din primul sondaj reiese că cei care vor să rămână alături de angajatorul lor timp cinci ani sau mai mult sunt mai numeroși decât cei care vor să îl părăsească în următorii doi ani. Această situație este o premieră de la includerea acestei întrebări în studiu, în urmă cu patru ani. Ponderea celor care ar pleca în doi ani sau mai puțin a scăzut de la 49% la 31%, iar a celor care vor să rămână pe termen lung a urcat de la 28% la 35%. Cei din Generația Z  sunt dispuși să își schimbe locul de muncă mai des, însă doar jumătate vor să o facă în primii doi ani, față de 61%, în ediția anterioară a studiului.

În același timp, generațiile tinere se implică tot mai mult în acțiuni cu caracter social. Trei sferturi dintre participanții la sondaj spun că pandemia i-a determinat să fie mai atenți la nevoile altora și că intenționează să se implice în acțiuni benefice pentru comunitate, aspect care se reflectă și în obiceiurile lor de cumpărare. În jur de 60% plănuiesc să cumpere mai mult de la marii comercianți care și-au protejat angajații și au avut un impact pozitiv în societate în timpul pandemiei. De asemenea, aproape trei sferturi vor face un efort suplimentar să cumpere produse și servicii de la afaceri mici, locale.

Nu în ultimul rând, o largă majoritate (80%) consideră că guvernele și organizațiile de afaceri trebuie să facă eforturi mai mari pentru a proteja mediul, deși se tem că impactul economic al pandemiei ar putea face acest aspect mai puțin prioritar.

„În plus față de cele de mai sus, dacă ne raportăm la faptul că două treimi dintre participanții la sondajul desfășurat după declanșarea pandemiei s-au declarat mulțumiți de rapiditatea și de maniera în care au acționat angajatorii lor ca răspuns la criza sanitară și la faptul că aproximativ 60% susțin că acest aspect i-a determinat să își dorească să rămână alături de angajatorii lor pe termen lung, se desprinde un fir conducător în discuția despre angajament în muncă la nivelul generației foarte tinere. Iar acesta este modul în care companiile aleg să se aplece în mod autentic asupra preocupărilor angajaților și grija pentru bunăstarea lor este manifestată practic, nu doar declarativ”, a declarat Raluca Bontaș, Partener Global Employer Services, Deloitte România.

La cea mai recentă ediția e studiului Deloitte Global Millennials Survey au participat, aproape 18.500 de reprezentanți ai generației Millennials și Z din 43 de țări la etapa de dinaintea declanșării pandemiei, și 9.100 de respondenți din 13 țări, la etapa de după răspândirea noului coronavirus. Printre intervievați sunt atât persoane cu funcții executive în mari organizații, cât și angajați cu normă redusă, voluntari sau șomeri, absolvenți de studii medii și universitare, dar și persoane care nu au absolvit aceste forme de învățământ.