Transformările aduse de 5G ar putea adăuga 7,6 miliarde de euro economiei României (companie)

Potrivit sursei citate, Europa are încă puncte forte, dar trendurile curente nu-i sunt favorabile. În ciuda unei acoperiri largi cu 5G de bază, UE rămâne departe de ţintele pentru conectivitate avansată, precum 5G în bandă medie şi 5G SA (5G Standalone, cu propria reţea de nouă generaţie, independentă de reţeaua 4G existentă).

Peste 90% dintre conexiunile 5G SA de astăzi sunt în China, India şi SUA. În Europa, doar 4% dintre utilizatori sunt pe reţele SA.

"Această provocare europeană este oglindită şi în România. Este lider în conexiuni fixe şi în tehnologiile mobile actuale, dar rămâne în urmă când vine vorba de 5G mobil. Potrivit Comisiei Europene, acoperirea naţională 5G este de 46,8%, mult sub media UE de 94,35%. Evaluări independente realizate de MedUX şi Ookla plasează România doar la mijlocul clasamentului în ceea ce priveşte performanţa mobilă, iar Bucureştiul se situează în urma multor capitale europene la capitolele viteză şi latenţă ale conexiunii. Companiile şi utilizatorii casnici beneficiază de reţele fixe puternice, dar pierd avantajele conectivităţii mobile avansate", se precizează în comunicat.

Compania atrage atenţia că 5G nu mai este "doar telecom", ci este infrastructură critică pentru creştere, competitivitate şi servicii publice.

"La nivel european, utilizarea deplină a 5G în bandă medie ar putea adăuga aproximativ 121 de miliarde de dolari la PIB până în 2030, cu industria prelucrătoare ca principal beneficiar. Pentru România, un scenariu de transformare 5G ar putea debloca până la 7,6 miliarde de euro până în 2040, în industrii precum manufactură, logistică, transport, energie, administraţie publică şi oraşe inteligente.Exemplele globale arată ce este posibil. Strategia digitală a Singapore tratează 5G SA ca fundaţia invizibilă a economiei sale digitale. În Europa, programe naţionale coordonate, ca în Spania şi Portugalia, susţinute din fonduri europene, accelerează implementarea chiar şi în zone greu accesibile sau în regiuni rurale", spun reprezentanţii Ericsson.

Pentru reducerea decalajului României la 5G au fost evidenţiate cinci priorităţi: utilizarea mai strategică a fondurilor publice şi europene pentru a acoperi decalajul de investiţii, în special în zone rurale, coridoare de transport şi clădiri publice esenţiale, precum spitale şi şcoli; adoptarea unei strategii de spectru orientate spre viitor şi deschisă către investiţii, care să recompenseze acoperirea, performanţa şi implementarea rapidă; transformarea instituţiilor publice în early adopters pentru 5G avansat, în domenii precum servicii publice digitale, intervenţii de urgenţă, transport şi sisteme urbane; permitea unor modele de business bazate pe conectivitate diferenţiată, pentru a valorifica pe deplin valoarea 5G Standalone; asigurarea unor reţele sigure, construite împreună cu furnizori de încredere.

"Cu o viziune clară, politici publice coerente şi o colaborare eficientă între guvern, autorităţi de reglementare, operatori de comunicaţii şi parteneri tehnologici, România are şansa nu doar să închidă actualul decalaj la 5G, ci şi să facă un salt către o infrastructură digitală mai avansată, mai rezilientă şi pregătită pentru inovaţie în deceniile următoare", se mai arată în comunicat.