Tulcea: Proiectul Danubius RI aşteaptă susţinere financiară din partea a 11 guverne

Primul consorţiu european pentru infrastructura de cercetare cu sediul în România (European Research Infrastructure Consortium, ERIC) aşteaptă scrisorile de susţinere financiară din parte a 11 guverne din Europa şi ghidul de finanţare pentru Programul Operaţional Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare (POCIDIF) pentru punerea în practică a proiectului Danubius RI.

Proiectul Danubius Research Infrastructure (Danubius RI) şi-a propus să realizeze o infrastructură ştiinţifică de excelenţă pentru comunitatea ştiinţifică internaţională care analizează sistemele fluviu-mări afectate de schimbările climatice, concluziile cercetărilor urmând să fie oferite autorităţilor din zonele studiate pentru a sta la baza strategiilor de dezvoltare.

"Vorbim despre crearea Danubius ERIC, o organizaţie internaţională cu sediul în Europa dedicată cercetării ştiinţifice, Danubius ERIC urmând să fie primul ERIC cu sediul în România. În 2020, România, în calitate de stat gazdă, a depus la Comisia Europeană documentaţia pentru pasul întâi, iar anul trecut, în primăvară am primit avizul Comisiei Europene care ne-a transmis şi recomandări de documente suplimentare. Au urmat întâlniri cu reprezentanţii guvernelor şi ai comunităţilor ştiinţifice din state europene şi am avut o perioadă foarte intensă de lucru, toate documentele suplimentare fiind puse la punct", a declarat, pentru AGERPRES, coordonatorul proiectului Danubius RI, directorul Institutului Naţional de Geologie şi Geoecologie Marină, Adrian Stănică.

În momentul de faţă, iniţiatorii proiectului aşteaptă scrisorile de susţinere financiară pentru Danubius ERIC, termenul de aşteptare fiind de aproximativ nouă luni.

"Statele au proceduri mai lungi sau mai scurte. De exemplu, în Germania, un stat care susţine puternic acest ERIC, procedura ar putea dura şapte-opt luni. Pe de altă parte, contribuţia financiară este pentru zece ani. (...) După ce vom avea aceste scrisori, sperăm la finele acestui an, le vom depune la Comisia Europeană, iar dacă totul merge bine, anul viitor, pe vremea aceasta, actul de fondare a Centrului internaţional de studii avansate ca infrastructură pan-europeană de importanţă globală va apărea în Jurnalul oficial al Comisiei Europene. Atunci va începe să funcţioneze organizaţia care gestionează infrastructurile din aceste 11 state", a precizat coordonatorul proiectului Danubius RI.

În ceea ce priveşte infrastructura ştiinţifică din România, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) a obţinut toate avizele necesare dezvoltării proiectului, însă lipsa unui program operaţional negociat de Guvernul României cu Comisia Europeană şi a unui ghid de finanţare amână continuarea iniţiativei, potrivit liderei de proiect pe România, Manuela Sidoroff.

"Am fi vrut să declanşăm proiectul anul acesta. Din păcate, se pare că negocierea POCIDIF mai durează şi sperăm ca la începutul anului viitor să avem semnat acest program cu Comisia Europeană acest program, iar după apariţia ghidului (de finanţare a programului - n.r.) să depunem aplicaţia pentru construcţia acestei infrastructuri în România", a afirmat Sidoroff.

În contextul în care obţinerea avizelor de mediu pentru super-site din judeţul Tulcea, care presupune un hub la Murighiol şi şapte laboratoare în Deltă, a durat foarte mult, există posibilitatea reluării procedurii.

"Proiectul Danubius pentru România are hub-ul în Murighiol şi în cadrul hub-ului are 17 laboratoare de cercetare, o zonă de acvacultură şi şapte puncte în Deltă de unde se vor culege probe care vor fi transmise către un mic centru de date din hub, iar de aici vor fi transmise centrului care prelucrează datele de la nivel internaţional. (...) Din cauza întârzierilor, este foarte posibil să reluăm procedura care nu e simplă pentru Deltă. De exemplu, s-a constatat că o zonă este inundabilă şi a trebuit să mutăm clădirea, că pe o suprafaţă care ni s-a pus la dispoziţie creşte o anumită specie şi a trebuit să ne mutăm", a mai spus Manuela Sidoroff.

Potrivit acesteia, Danubius RI trebuie să devină funcţional până în anul 2026 şi va avea 10 super-site-uri în Europa.

Coordonatorul proiectului, Adrian Stănică, şi-a exprimat convingerea că, în ciuda situaţiei economice globale, cercetarea va fi susţinută.

"Nu putem scăpa din situaţia actuală fără să investim masiv în cercetare ca fiind singura cale care poate să găsească idei noi. Altfel, ne învârtim în cerc, într-o spirală descendentă, va trebui să aducem tot mai multă tehnologie de la alţii, ceea ce înseamnă o sărăcire pe termen lung. Hai să folosim ce avem, ce putem dezvolta în colaborare cu alţii, să fim noi cei care putem lansa idei noi şi aşa putem merge înainte şi putem schimba direcţia de dezvoltare", a menţionat coordonatorul proiectului Danubius RI.

Centrul de la Murighiol a fost inaugurat în toamna anului 2015 şi a costat aproximativ 800.000 de euro, contribuţie a Guvernului României.