Un sistem de impozitare bazat pe cote progresive nu ar creşte semnificativ veniturile la buget (studiu)
06 Februarie 2025 Agerpres
Academia de Studii Economice din Bucureşti a lansat joi studiul "Sistemul fiscal din România: prosperitate, convergenţă şi sustenabilitate fiscal-bugetară", realizat de către o echipă de experţi, cadre didactice, la solicitarea Confederaţia Patronală Concordia.
Un sistem de impozitare bazat pe cote progresive nu ar creşte semnificativ veniturile la buget, comparativ cu un sistem bazat pe cota unică, susţine Ionuţ Dumitru, profesor la Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, ASE, autor al studiului "Sistemul fiscal din România: prosperitate, convergenţă şi sustenabilitate fiscal-bugetară".
"Dacă ne uităm la un scenariu cu cote progresive 16, 20 şi 22, efectul bugetar adus este de circa 1,5 puncte procentuale suplimentare colectate la buget. Însă un rezultat similar ar fi obţinut cu o cotă unică echivalentă de 16,3%. Deci un sistem progresiv 16, 20, 22% aduce, în termeni de impact bugetar, cam acelaşi lucru cu ce ar aduce o cotă unică uşor peste 16%. Ideea de bază este că nu aduce ceva semnificativ în plus la buget progresivitatea aceasta. N-am uitat şi la alte scenarii. Am mai luat în calcul un scenariu 10-15-25 care aduce la buget mai nimic, şi anume un 0,15% din PIB şi ar fi echivalentul unei cote unice în termeni de impact bugetar de 10,50%. Deci o progresivitate 10-15-25 nu aduce nimic semnificativ în plus faţă de o cotă unică de uşor peste 10%. Ne-am uitat la un scenariu şi mai agresiv, şi anume cote progresive de 16, 30 şi 60, foarte agresive, care ar aduce în plus la buget 1,97% din PIB, însă, atenţie, faţă de scenariul cu o cotă unică de 16%, nu aduce decât un 0,3% în plus la buget. Deci o progresivitate de la 16 în sus până la 60% nu aduce decât un 0,3% în plus la buget, ceea ce cred că vorbeşte de la sine. Concluzia e destul de simplă, sunt foarte puţine venituri foarte mari care ar putea aduce venituri bugetare suplimentare", a declarat Ionuţ Dumitru.
"Dacă ne uităm la un scenariu cu cote progresive 16, 20 şi 22, efectul bugetar adus este de circa 1,5 puncte procentuale suplimentare colectate la buget. Însă un rezultat similar ar fi obţinut cu o cotă unică echivalentă de 16,3%. Deci un sistem progresiv 16, 20, 22% aduce, în termeni de impact bugetar, cam acelaşi lucru cu ce ar aduce o cotă unică uşor peste 16%. Ideea de bază este că nu aduce ceva semnificativ în plus la buget progresivitatea aceasta. N-am uitat şi la alte scenarii. Am mai luat în calcul un scenariu 10-15-25 care aduce la buget mai nimic, şi anume un 0,15% din PIB şi ar fi echivalentul unei cote unice în termeni de impact bugetar de 10,50%. Deci o progresivitate 10-15-25 nu aduce nimic semnificativ în plus faţă de o cotă unică de uşor peste 10%. Ne-am uitat la un scenariu şi mai agresiv, şi anume cote progresive de 16, 30 şi 60, foarte agresive, care ar aduce în plus la buget 1,97% din PIB, însă, atenţie, faţă de scenariul cu o cotă unică de 16%, nu aduce decât un 0,3% în plus la buget. Deci o progresivitate de la 16 în sus până la 60% nu aduce decât un 0,3% în plus la buget, ceea ce cred că vorbeşte de la sine. Concluzia e destul de simplă, sunt foarte puţine venituri foarte mari care ar putea aduce venituri bugetare suplimentare", a declarat Ionuţ Dumitru.
El a menţionat că trecerea la un sistem de impozitare progresiv nu ar reprezenta o soluţie pentru a creşte veniturile bugetare.
"Adică dacă te duci foarte agresiv cu cotele de impozitare pe tranşele superioare de venit, mare lucru în termeni de impact bugetar nu aduci. Deci dacă ne întrebaţi pe noi, uitându-ne la aceste estimări, dacă este o soluţie pentru veniturile bugetare, răspunsul este tranşant nu. Şi aş spune că, chiar dacă progresivitatea este una foarte agresivă, aşa cum vedem din cifre, impactul suplimentar bugetar este unul nesemnificativ", a explicat Ionuţ Dumitru.
Academia de Studii Economice din Bucureşti a lansat joi studiul "Sistemul fiscal din România: prosperitate, convergenţă şi sustenabilitate fiscal-bugetară", realizat de către o echipă de experţi, cadre didactice, la solicitarea Confederaţia Patronală Concordia.
Potrivit unui comunicat al organizaţiei, scopul studiului este evaluarea impactului cotei unice de impozitare asupra evoluţiei economiei româneşti, de la introducerea sa şi până în prezent, şi necesitatea elaborării mai multor scenarii de ajustare a acestei cote, în contextul discuţiilor publice despre necesitatea reformării sistemului fiscal.
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
| Articol 2959 / 21381 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
LegiTeam - Oportunitate de carieră | Avocat definitiv – Achiziții publice & Infrastructură
LMG Life Sciences EMEA Awards 2026 | Cinci firme sunt în cursa pentru ”Romania Firm of the Year”, o casă de avocatură locală intră în bătălia paneuropeană din White Collar Crime și un singur avocat român este nominalizat individual. Lista scurtă, pe care sunt și NNDKP și Popescu & Asociații, arată o piață în care casele independente locale continuă să conteze, dar concurează cu rețele regionale la fel de capabile să capteze mandate sofisticate în sectorul Life Sciences
Achiziții Publice | Cristina IVAN, Managing Partner Ivan şi Asociaţii: Arhitectura colectivă a ofertei - Cine ofertează, ce se evaluează, cui i se atribuie şi cine, în realitate, execută
Inflația la control | Instanța confirmă: Fiscul datorează și actualizarea cu inflația, nu doar dobânda fiscală. Soluție obținută de Băncilă, Diaconu și Asociații, cu o echipă coordonată de Emanuel Băncilă (Partener)
Dispute-Resolution.Center: România în Legal 500 EMEA (2026) – White-collar crime | O practică cu mai multe centre de putere: firmele cu activitate intensă, avocații care dau greutate practicii și dosarele care au contat în evaluare
In-houseLegal: Loredana Coraș, Country Legal Counsel la PKO Bank Polski România, distinsă cu premiul Compliance Innovator la Lexology European Awards 2026 | ”Următoarea etapă a inovației în compliance și în activitatea juridică va fi definită de capacitatea de a integra tehnologia într-un mod responsabil, fără a pierde din vedere rolul acestei funcții, acela de a proteja banca”, spune unul dintre cei mai vizibili avocați interni din Europa
Analiza de ansamblu Legal 500 EMEA - 2026: lideri, arii fanion și avocații care contează
PNSA obține o soluție definitivă favorabilă la ÎCCJ într-un litigiu complex întemeiat pe îmbogățire fără justă cauză. Echipa, coordonată de Camelia Pătrașcu (Partener), cu implicarea, în diferite faze procedurale, a unei echipe extinse
Concurenta.ro | Chambers Europe 2026 - Cine domină practica de Competition ̸ Antitrust: Liderii își apără pozițiile, dar presiunea venită din eșalonul secund și din zona firmelor de nișă devine tot mai vizibilă
Achiziții-Publice.ro | România în ariile Projects și Projects & Energy din Chambers Europe 2026: NNDKP este liderul prezenței în vârful ierarhiei, iar Țuca Zbârcea & Asociații are o vizibilitate transversală foarte puternică. Filip & Company are una dintre cele mai bune formule de senioritate, iar CMS beneficiază pe profilul foarte puternic al Variniei Radu
Dispute-Resolution.Center: Cei mai buni litigatori din România, văzuți de Chambers Europe 2026 | Cine sunt practicienii apreciați de clienți în practica de Dispute Resolution și ce spun clienții despre aceștia. 11 avocați români sunt evidențiați în practica de arbitraj
Filip & Company anunță promovările anuale: Rebecca Marina devine partener, opt counsels și șase senior associates fac un pas înainte în carieră | Cristina Filip, co-managing partner Filip & Company: ”O recunoaștere a performanței individuale deosebite a colegilor noștri, dar și o dovadă că echipa susține creșterea noilor generații de lideri”
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...









RSS





