Adina Vălean: Aştept ca zilele acestea să avem confirmarea oficială a adoptării PNRR

 

"Opinia mea personală legată de partea de transporturi din PNRR, pentru că pe aceasta o cunosc bine, este una foarte bună. Proiectele în momentul de faţă sunt foarte bune, sunt solid argumentate, sunt bine plănuite. Avem aşa-numitele puncte de reper în derularea lor pe care în momentul în care le atingem banii de la Comisia Europeană sunt livraţi. E adevărat, sunt multe puncte de reper, depinde de noi, de România, felul în care vom reuşi să ne ţinem de aceste proiecte. Ele, în momentul de faţă, sunt foarte bune, au un design foarte bun şi sunt solide. Eu aştept ca zilele acestea să avem şi confirmarea oficială a adoptării Planului României, astfel încât lucrurile să poată începe să se deruleze", a afirmat Vălean.

 

"Trebuie să vă spun că în general în Europa am observat foarte multe dificultăţi, poate nu la nivelul care există în România, dar probleme legate de investiţiile în infrastructura feroviară sunt peste tot în Europa. Aceasta este şi provocarea noastră, a Comisiei Europene, de aceea am şi pus în condiţionalităţile pentru finanţarea în transporturi pentru PNRR-uri în primul rând proiectele care sunt sustenabile - cale feroviară, transport fluvial - tocmai pentru că este nevoie. Reţeaua de transport europeană TEN-T Core trebuie finalizată până în 2030 la nivel european. Sunt foarte multe întârzieri în general în Europa. Ne propunem ca, la sfârşitul acestui an, Comisia Europeană să vină cu o revizuire a regulilor privind această reţea, tocmai pentru a găsi metodele cele mai bune să stimulăm finanţările şi de asemenea să definim mai bine standardele. Vrem de asemenea să aliniem coridoarele de cale ferată cu cele rutiere, pentru a avea un mai bun punct de pornire în ceea ce înseamnă intermodalitate în general în transporturi", a menţionat ea.

 

În ceea ce priveşte linia de cale ferată dintre Videle şi Giurgiu, Adina Vălean a precizat că este prinsă în PNRR şi speră ca această conexiune spre sud să fie rezolvată până la sfârşitul lui 2026, poate şi mai repede, în funcţie de priorităţile de lucrări pe care le are Ministerul Transporturilor.

 

"Proiectele care sunt angajate de România prin PNRR au ca termen de finalizare a părţilor asumate în plan - pentru că nu sunt, să spunem, neapărat proiecte integrale, ci tronsoane - 2026. Pentru Braşov - Sighişoara sunt două tronsoane, un tunel şi tronsonul de cale ferată care sunt prinse în mecanismul de finanţare european Connecting Europe Faciliy, care are ca termen de finalizare 2023. Şi deşi este foarte întârziat, sper ca aceşti bani, aproape 800 de milioane de euro, să nu îi pierdem, pentru că ştiu că s-au început lucrările sau s-au semnat proiectele, au fost întârzieri mari cauzate de contestările în justiţie, dar acum lucrurile sunt în linie dreaptă şi sper ca ele să fie finalizate până la sfârşitul lui 2023, astfel încât să nu pierdem aceşti bani", a menţionat Vălean.

 

Comisarul european a atras atenţia că România a avut dintotdeauna întârzieri la absorbirea fondurilor europene pe fondul unei "oarecare instabilităţi de guvernanţă" a proiectelor.

 

"România a reuşit să modernizeze din 2007 până acum 500 de kilometri de cale ferată contra sumei de 5 miliarde de euro. Un motiv pentru care România, spun eu, a avut întârzieri în mod tradiţional, dintotdeauna de fapt, în absorbirea fondurilor a fost acela legat să spunem de o oarecare instabilitate de guvernanţă a acestor proiecte. Putem observa că acolo unde managementul de proiect, guvernanţa unui proiect este stabilă în timp şi nu depinde de diverse modificări/schimbări lucrurile au mers mai bine. Aceasta este una dintre recomandările pe care le facem, ca România să menţină o guvernanţă solidă a proiectelor. (...) trebuie urmărită derularea şi trebuie să existe o transparenţă foarte mare asupra paşilor intermediari în proiecte. De exemplu, proiectul Braşov-Sighişoara. Până când partea română a admis că vor exista întârzieri din cauza problemelor de contestare în justiţie au trecut 4 ani. Dacă se recunoştea de la bun început faptul că sunt nişte contestaţii care erau estimate că vor dura mai mulţi ani atunci se putea face, cu ajutorul Comisiei Europene, o realocare a fondurilor pe alte proiecte, care ar fi putut să meargă mai repede. Acestea sunt nişte lucruri pe care noi le-am observat şi pe care (...) dorim să le urmărim şi să sprijinim autorităţile din România pentru ducerea la bun sfârşit a proiectelor angajate pentru următoarea schemă financiară", a adăugat Adina Vălean.

 

Connecting Europe Express, un tren special creat cu prilejul Anului european al căilor ferate 2021, a sosit vineri în Gara de Nord. Garnitura a plecat din gara Lisabona pe 2 septembrie. El va opri în peste 100 de orăşele şi oraşe din 26 de ţări în cursul călătoriei sale de cinci săptămâni, înainte de a ajunge la Paris, pe 7 octombrie.

 

Vineri, trenul a ajuns în România, intrând pe la Giurgiu, la ora 9:55, iar în Bucureşti a sosit la ora 12:21, unde va sta până sâmbătă, la ora 7.50. Următoarele opriri în România sunt: Braşov (sosire 18 septembrie, ora 10:08, plecare 18 septembrie, ora 10:53), Sibiu (sosire 18 septembrie, ora 13:32, plecare 18 septembrie, ora 14:32), Copşa Mică (sosire 18 septembrie, ora 15:20, plecare 18 septembrie, ora 15:41), Cluj Napoca (sosire 18 septembrie, ora 18:23, plecare 18 septembrie, ora 18:53), Oradea (sosire 18 septembrie, ora 21:21, plecare 18 septembrie, ora 22:16), Arad (sosire 19 septembrie, ora 0:24, plecare 19 septembrie, ora 8:08). La ora 8:20 trenul va ajunge la Curtici pe unde va ieşi din ţară la ora 8:41, conform hărţii interactive.