Isărescu: Persistă în discursul public neînţelegeri, confuzii privind rolul băncilor şi rolul băncii centrale

Acum eu iau un exemplu care a răzbătut în opinia publică şi îmi ridic capul din ce am scris aici. Discuţia asta cu ROBOR-ul iar a apărut şi tulbură societatea românească şi eu cel puţin îmi dau seama cât de periculoasă este toată discuţia asta. Nu pot să intru în foarte multe detalii. Există o discuţie, să spun, un procedeu care e în derulare între bănci, avem aici reprezentatul Asociaţiei Române a Băncilor şi Consiliului Concurenţei. Dar am citit raportul, raport greu, 500 de pagini, plus 300 de pagini de anexe. Numai ca să-l parcurgi, mi-a luat un weekend. Nu mă laud, vreau să spun că am vrut să văd dacă am progresat într-un fel în înţelegere. Se începe chiar bine şi raportul curge, n-ai ce să-i reproşezi ce scrie acolo. Şi începe bine. Se explică că ROBOR-ul este indicele pieţei interbancare, a pieţei monetare. Spun eu: 'bravo domnule, am evoluat' ", a precizat Mugur Isărescu.

El a menţionat că înainte se spunea că ROBOR e ceva calculat numai pentru creditele la diverşi debitori, iar acum s-a înţeles faptul că avem cotaţii ferme care trebuie executate, nu cotaţii indicative.

"Deci, dacă o bancă şi-a pus o cotaţie fermă undeva, apoi trebuie să o execute. Şi mi-aduc aminte ce discuţii, un an, doi ani de zile aproape, au fost legate de cotaţii. Cum apăreau diverşi reprezentanţi ai partidelor politice să ne explice cum se joacă băncile acolo, trezorierii cu cotaţiile. Au văzut în cap un singur lucru: să-l exploateze pe bietul debitor din România. Acum se spune clar: cotaţiile ferme sunt cotaţii ferme. Dar unde suntem totuşi? După ce citeşti aşa 500 de pagini ajungi la acuza principală, repet, spun numai elemente legate de ce e în dezbaterea publică acum, acuza principală că au loc nişte înţelegeri neconcurenţiale, un fel de cartelizare între băncile comerciale şi, în consecinţă, te întrebi: se uită faptul că este indicele pieţei monetare? Piaţa monetară e formată numai din banca naţională şi băncile comerciale. Piaţa monetară sau interbancară este esenţială. Prin ea se transmite politica monetară. Noi nu stăm acolo într-un turn de fildeş şi zicem: am majorat dobânda. Păi şi ce dacă am majora-o dacă aia nu se duce în economie? Şi prin ce se duce în economie? Prin piaţa monetară, pentru că banca centrală într-o economie de piaţă nu dă credite populaţiei, asta de 35 de ani, nu dă credite societăţilor comerciale, băncile comerciale fac asta. Şi atunci această piaţă monetară este cea prin care se duce în economie politica monetară", a explicat guvernatorul BNR.

Acesta a afirmat că, dacă acest aspect nu se înţelege, instituţiile responsabile, inclusiv BNR şi ARB, ar trebui să-şi facă autocritica.

"După atâţia ani se spune ROBOR-ul, care este indicatorul pieţei monetare, este cel - pentru că se repetă la televizor în fiecare zi - ROBOR-ul la trei luni este cel în funcţie de care se stabileşte creditul la debitorii băncilor comerciale. Este un indicator împrumutat din 2010. Poate s-a spus că nu este bun, s-a trecut la IRCC, dacă nici acum nu este bun, făceţi fraţilor altul, ca să mă exprim aşa, dar lăsaţi-ne ROBOR-ul că nu putem să funcţionăm altfel. Cum să spunem mai clar despre aceste confuzii şi neclarităţi? Îl ia pe bietul ROBOR de dimineaţa până seara şi îl tăvăleşte şi îl face marele duşman al României. Şi nu trebuie să ne facem autocritica şi noi, şi ARB-ul, că lumea nu înţelege cum funcţionează sistemul bancar într-o economie de piaţă?", a transmis Mugur Isărescu.

De asemenea, guvernatorul BNR a subliniat faptul că prin intermediul băncilor se efectuează plăţile în economie. El a declarat că zilnic se efectuează 300.000 de plăţi, iar fiecare bancă participantă la ROBOR efectuează între 10.000 şi 30.000 de plăţi.

"Primul lucru care apărea acum vreo 35 de ani despre un atac terorist era blocaţi sistemul de plăţi. Face parte din arsenalul războiului hibrid. Şi cine se ocupă de plăţi? Sistemul bancar, nu se ocupă altcineva. Şi atunci, dacă crezi că singura treabă a trezorierului este să stabilească ROBOR-ul, se adună acolo 10 inşi, şi singura lor grijă este cum să-l pună mai sus.. Păi atunci de ce a scăzut? Din iunie până în prezent a scăzut cu două procente. Nu sunt tot cei 10 care, aşa, ca şi cum ar fi nişte şmecheraşi, au crescut ROBOR-ul, nu sunt tot ei cei ce l-au scăzut? Mă opresc aici, ca să nu intru prea adânc, dar şi raportul şi discursul public trebuie să ne dea de gândit. În principal nouă: Banca Naţională şi Asociaţia Română a Băncilor, pentru că în societate persistă asemenea confuzii. Considerăm noi că educaţia financiară trebuie privită ca o prioritate strategică. Şi aici este şi o chestiune de limbaj. Comunicarea este o meserie în domeniul bancar. Vorbesc, mai ales dealerii, acolo o păsărească a lor. Păi şi eu, dacă vorbesc cu dealerul meu principal, după 5 minute mă bagă în ceaţă, cu toate că sunt specialist. Şi spun: las-o aşa. Vorba poetului: "tu cu lumina ta măreşti a lumii taină". Bănuiesc că şi ei, dacă apar în public şi încearcă să dea explicaţii în păsăreasca lor, zăpăcesc lumea mai mult. Haideţi, domnule preşedinte, să luăm chestiunea asta în serios, fac apel public aici. E clar că avem o problemă de comunicare, de educaţie financiară, de canal de transmisie", a adăugat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Academia de Studii Economice din Bucureşti în parteneriat cu Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Asociaţia Română a Băncilor, a organizat luni Forumul Educaţiei Financiare, eveniment desfăşurat sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României.

Organizat în contextul Zilei Educaţiei Financiare (11 aprilie), forumul continuă un demers naţional iniţiat în 2022, care aduce împreună instituţiile-cheie ale sistemului financiar pentru a consolida cultura financiară la nivelul societăţii. Tema ediţiei - "Educaţia financiară: interfaţa coeziunii între furnizorii şi utilizatorii de produse financiare" - plasează educaţia financiară în centrul unei relaţii esenţiale: aceea dintre instituţiile financiare şi un consumator tot mai informat, mai exigent şi mai responsabil.