Telemedicina – pregătiri pentru încă un pas înainte

Criza generată de pandemia Covid-19 a reprezentat imboldul necesar pentru reglementarea consultațiilor medicale prin mijloace de comunicare la distanță, în ultimele luni observându-se încercări ale legiuitorului de a crea un cadru legal pentru acestea. În continuare, o scurtă radiografie a eforturilor de până acum și a propunerii de reglementare cadru.

Primii pași în reglementarea telemedicinei

Înainte de situația excepțională generată de pandemie, teleconsultația se lovea de un vid legislativ, neexistând un cadru legal care să acomodeze această nevoie, deși conceptul de „telemedicină” nu este o noutate absolută în peisajul medical autohton. În septembrie 2009 a fost inaugurat un sistem de telemedicină de urgență care conectează unități medicale cu scopul de a oferi sprijin, prin intermediul unui sistem de videoconferință și a aparaturii de monitorizare a semnelor vitale, spitalelor interconectate la două centre de comandă, Spitalul Clinic de Urgență București (Spitalul Floreasca) și Spitalul Clinic Județean Târgu Mureș. Mai mult, ca urmare a modificării Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății din anul 2018 s-a introdus mențiunea că începând cu anul 2018, din sistemul informatic şi informațional din sănătate fac parte şi sistemul informatic de telemedicină rurală şi sistemul informatic de telemedicină al apărării.

Cu toate că în ultimii ani reprezentanți ai comunității medicale au militat pentru reglementarea telemedicinei și a consultațiilor la distanță, până la 16 martie 2020, când a fost instituită starea de urgență la nivel național, legiuitorul nu a rezonat cu aceste solicitări. Abia pe fondul unui sistem medical suprasolicitat din cauza noului coronavirus, s-a ajuns la o adaptare a acordării consultațiilor pentru a ține cont de măsurile excepționale luate de autorități și de realitatea că celelalte afecțiuni nu au dispărut.

Un prim pas în sensul reglementarii concrete a telemedicinei a fost realizat în perioada stării de urgență, prin Hotărârea de Guvern nr. 252/2020 privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății pe perioada instituirii stării de urgență pe teritoriul României, care cuprindea mențiuni privitoare la consultațiile la distanță.

Ulterior, prin OUG 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 s-a menținut un cadru legislativ temporar al telemedicinei. Astfel, această ordonanță menționează expres că serviciile medicale constând în asistență medicală primară şi ambulatoriul de specialitate clinic se vor putea acorda până la data de 30 septembrie 2020 și prin consultații la distanță, utilizând orice mijloace de comunicare. Nevoia de flexibilitate nu va dispărea după această dată, astfel încât, sunt necesari și alți pași.
 
Propunere de reglementare „permanentă”

Legiuitorul a făcut un prim pas spre consacrarea legislativă permanentă a telemedicinei prin elaborarea unui proiect de lege pentru acordarea de servicii medicale la distanță, proiect care a fost înregistrat la Senat în urmă cu o lună („Proiectul”). Proiectul își propune să reglementeze telemedicina astfel încât aceasta să poată fi utilizată la scară largă, în relația medic-pacient independent de evoluția situației generate de pandemie, ca alternativă la consultațiile la cabinet pentru servicii cuprinse în pachetul de bază, respectiv în pachetul minimal de servicii medicale.

Proiectul stabilește procedurile medicale ce vor putea fi practicate prin intermediul telemedicinei, printre care amintim stabilirea unui diagnostic, interpretarea rezultatelor investigației medicale sau supravegherea stării de sănătate a pacienților.

Având în vedere aceste aspecte, anticipăm existența unei presiuni asupra specialiștilor, examenul clinic desfășurându-se exclusiv pe baza discuțiilor cu pacientul, fără posibilitatea de a observa în mod direct simptomatologia acestuia. De altfel, Proiectul menționează expres faptul că pacientul va fi informat în legătură cu limitele consultului la distanță și în legătură cu necesitatea apelării cabinetului sau 112, în cazul agravării simptomelor. În orice caz, considerăm oportună o abordare treptată a telemedicinei, raportată la specificul fiecărui pacient, de exemplu, în cazul pacienților cu anumite boli cronice, consultul de rutină putând fi efectuat mult mai facil prin mijloace de comunicare la distanță.

În urma teleconsultației medicul va consemna în registrul de consultații și în fișa pacientului raportul privind consultația la distanță sau, dacă e cazul, eventualele incidente tehnice survenite în timpul acesteia.
Mai mult, potrivit Proiectului, anumite documente medicale precum biletele de trimitere pentru investigații, prescripțiile medicale, recomandările sau certificatele de concediu medical se vor putea obține în urma teleconsultației prin mijlocul de comunicare convenit între medic și pacient.

În privința prescripțiilor medicale ce pot fi acordate în urma consultației la distanță, Proiectul prevede că prescripția electronică emisă online este validată de Sistemul Informatic pentru Prescripția Electronică (SIPE) și nu necesită semnătura olografă, parafa medicului sau ștampila cabinetului, fiind identificată de farmacie pe baza unor elemente de identificare pe care pacientul le va primi în format electronic, fapt de natură să garanteze veridicitatea prescripțiilor medicale.

Precizăm că, dacă în ce privește prescripțiile medicale reglementarea propusă oferă câteva detalii, în privința biletelor de trimitere Proiectul nu menționează sistemul prin care se vor elibera sau elementele de identificare pe care acestea le vor avea. Sperăm ca aceste chestiuni să fie antamate în cadrul dezbaterilor din Parlament ori cu ocazia elaborării normelor metodologice.

Conform Proiectului, consultațiile la distanță urmează a fi acordate și decontate de CNAS conform reglementarilor legale în vigoare aplicabile consultațiilor la cabinet.

Într-o notă optimistă, alegem să remarcăm deschiderea autorităților spre crearea unui cadru general, pe termen lung, pentru adaptarea serviciilor medicale la realitatea socială. Urmărim cu interes evoluția Proiectului, dar și a normelor metodologice, și ne exprimăm speranța ca medicii, farmaciștii și alți specialiști din domeniul medical să aducă propuneri pertinente în vederea creării unui cadru legal coerent din toate punctele de vedere.

Câteva efecte anticipate

Adoptarea Proiectului va provoca actorii de pe piața serviciilor medicale la adaptarea în vederea integrării telemedicinei în activitatea acestora. Menționăm că, deși marii jucători pe piața serviciilor medicale au făcut acest pas încă din perioada stării de urgență, pregătirile pentru adaptarea activității medicale la mediul online trebuie extinse semnificativ pentru un progres real în acest sens.

Avantajul, dacă se vor realiza demersurile necesare pentru implementarea propunerilor de telemedicină, va consta în faptul că serviciile medicale de bază ar urma să devină mai accesibile, anumite proceduri desfășurându-se cu celeritate, fapt ce, sperăm, va contribui la coerența sistemului medical în general.

În prezent, sistemul medical din România nu este pregătit pentru o schimbare de asemenea anvergură. Mai mult, chiar dacă sistemul informatic din domeniul medical va putea fi adaptat astfel încât să permită implementarea telemedicinei, există riscul ca aceasta să nu fie pusă în valoare din cauza reticenței utilizatorilor. Astfel, inovația va trebui să răzbească prin zidul nesiguranței, al paranoiei sau al necunoașterii, atât din partea profesioniștilor din domeniul medical și domeniile suport, cât și din partea pacienților. De aceea, considerăm că va fi oportună o campanie de informare a acestora, pentru ca utilizatorii medicinei să fie informați și asistați pas cu pas în vederea familiarizării cu telemedicina.

În final, menționăm că încercarea de reglementare a telemedicinei se încadrează în efortul de digitalizare și modernizare a serviciilor din toate domeniile, inclusiv educație, servicii publice etc. La fel ca în cazul acestor alte inițiative, va trebui să se asigure și respectarea regulilor privind protecția datelor cu caracter personal, precum și securitatea informațiilor schimbate prin mijloacele de comunicare la distanță între medici și pacienți. Totuși, pentru ca acest efort de modernizare să poată fi valorificat în mod corespunzător, nu numai legiuitorul trebuie să fie deschis către schimbări, ci și ceilalți participanți la piața serviciilor din România, fiind necesară conlucrarea medicilor, farmaciștilor și a societății civile pentru a permite crearea unui cadru pentru un sistem medical modern.