Consiliul JAI din 10-11 octombrie 2024: stadiul aplicării integrale a Schengen pentru România şi Bulgaria
10 Octombrie 2024
AgerpresCu privire la Schengen, miniştrii de resort vor face un bilanţ al situaţiei generale a spaţiului de liberă circulaţie. De asemenea, Comisia va prezenta Barometrul Schengen, un raport bianual care analizează evoluţiile înregistrate, precum şi ameninţările şi evoluţiile emergente din spaţiul Schengen.
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene (UE) se reuneşte în zilele de 10 şi 11 octombrie 2024, la Luxemburg, pentru a lua în discuţie, între altele, Spaţiul Schengen, azilul şi migraţia, securitatea internă sau combaterea rasismului. Preşedinţia ungară a Uniunii va prezenta situaţia actuală a aplicării integrale a acquis-ului Schengen în Bulgaria şi România, informează site-ul Consiliului https://www.consilium.europa.eu/.
Prima zi a reuniunii, la 10 octombrie, va fi dedicată afacerilor interne, fiind luate în discuţie Spaţiul Schengen, azilul şi migraţia, securitatea internă. Cea de-a doua zi a reuniunii, 11 octombrie, va fi dedicată subiectelor legate de justiţie: combaterea rasismului.
Prima zi a reuniunii, la 10 octombrie, va fi dedicată afacerilor interne, fiind luate în discuţie Spaţiul Schengen, azilul şi migraţia, securitatea internă. Cea de-a doua zi a reuniunii, 11 octombrie, va fi dedicată subiectelor legate de justiţie: combaterea rasismului.
Cu privire la Schengen, miniştrii de resort vor face un bilanţ al situaţiei generale a spaţiului de liberă circulaţie. De asemenea, Comisia va prezenta Barometrul Schengen, un raport bianual care analizează evoluţiile înregistrate, precum şi ameninţările şi evoluţiile emergente din spaţiul Schengen.
Miniştrii vor desfăşura un schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a priorităţilor ciclului anual al Consiliului Schengen, discuţia axându-se pe prioritatea legată de creşterea rezilienţei frontierelor externe ale UE.
Preşedinţia Consiliului Uniunii (Ungaria: iul.-dec. 2024) va prezenta, de asemenea, situaţia actuală a aplicării integrale a acquis-ului Schengen în Bulgaria şi România, după ce la 30 decembrie 2023, Consiliul a decis să elimine controalele de la frontierele aeriene şi maritime pentru cele două ţări. Pentru a se stabili data eliminării controalelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria şi România, este nevoie de o altă decizie a Consiliului. Ultimul Consiliu JAI din 2024 va avea loc la Bruxelles, în prima parte a lunii decembrie.
La 8 octombrie 2024, ministrul român al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, şi-a arătat convingerea că, la Consiliul JAI din 10 octombrie, România va primi semnalele pozitive în perspectiva unei decizii până la finalul anului 2024 privind aderarea ţării noastre la Spaţiul Schengen. "Concret, în consiliul JAI din 10 octombrie se va discuta Eurobarometrul Schengen, adică situaţia din toate ţările membre Schengen, fără ca pe ordinea de zi să fie luarea unei decizii. Dar, în acelaşi timp, am acţionat diplomatic pentru ca în acest Consiliu să primim semnale puternice de sprijin pentru luarea unei decizii pozitive până la finalul acestui an. Sunt în permanent contact cu preşedinţia ungară, cu Comisia Europeană şi cu miniştrii de interne din statele UE pentru a ne promova obiectivul", a declarat Predoiu, potrivit site-ului MAI.
Tot la 8 octombrie, vicepreşedintele Parlamentului European, Victor Negrescu, s-a declarat încrezător că România poate adera cu frontierele terestre la spaţiul Schengen de la începutul anului viitor, deşi admite că la Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 10-11 octombrie nu se va întâmpla nimic concret, conform trimisului special al AGERPRES, Florin Ştefan.
Cu privire la subiectul migraţiei şi azilului, discuţiile miniştrilor de interne se vor axa pe returnările migranţilor ilegali şi ale solicitanţilor de azil respinşi. Potrivit Eurostat, în 2023, ordinul de a părăsi UE a fost emis în cazul unui număr de 484.160 de resortisanţi din afara UE, dintre care 91.465 (18,9%) au fost returnaţi efectiv.
În privinţa securităţii interne, miniştrii vor avea un schimb de opinii cu privire la consecinţele conflictelor externe, inclusiv ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi ale situaţiei din Orientul Mijlociu, precum şi cu privire la implicaţiile acestora pentru UE. Preşedinţia ungară va oferi, de asemenea, informaţii cu privire la priorităţile sale în lupta împotriva traficului de droguri şi a criminalităţii organizate, precum şi cu privire la cele mai recente evoluţii privind modul în care sunt abordate aceste priorităţi.
Miniştrii justiţiei vor discuta, în a doua zi a reuniunii, la 11 octombrie, despre punerea în aplicare a planului de acţiune al Comisiei de combatere a rasismului. Planul a fost adoptat în 2020 şi stabileşte o serie de măsuri în vederea intensificării acţiunilor de combatere mai eficiente a rasismului în UE.
De asemenea, preşedinţia Uniunii va informa miniştrii de justiţie despre activităţile sale în ceea ce priveşte combaterea traficului de droguri şi a criminalităţii organizate, în contextul în care, de la începutul războiului din Ucraina, Consiliul a sprijinit coordonarea şi cooperarea dintre statele membre şi actorii internaţionali, pentru a se asigura de faptul că cei care au comis crime de război nu vor rămâne nepedepsiţi.
***
Anterioara reuniune a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne a avut loc la 13-14 iunie 2024. S-au adoptat concluzii privind consolidarea şi protejarea dezbaterilor democratice libere, deschise şi în cunoştinţă de cauză, în care Consiliul invită statele membre: să promoveze campanii cuprinzătoare de sensibilizare, măsuri preventive şi iniţiative educaţionale vizând educarea cetăţenilor în domeniul mass-mediei şi înzestrarea acestora cu competenţe civice, cu capacităţi de gândire critică şi cu capacitatea de a identifica informaţii fiabile; să stimuleze înţelegerea dinamicii urii şi polarizării, să monitorizeze progresele înregistrate în atenuarea efectelor adverse ale urii şi polarizării şi să adapteze politicile şi comunicările în consecinţă etc, scrie site-ul https://data.consilium.europa.eu/.
***
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele 10 formaţiuni ale Consiliului UE şi se reuneşte atât în cadrul reuniunilor formale, cât şi în cadrul şedinţelor informale, iniţiate de obicei de către ţările care deţin preşedinţia rotativă a UE.
La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia), scrie https://data.consilium.europa.eu/.
În cadrul reuniunilor, miniştrii justiţiei se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi de drepturile fundamentale, în timp ce miniştrii afacerilor interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească.
Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.
Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate.
Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formaţiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluţiile şi declaraţiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziţii politice.
Publicitate pe BizLawyer? |
Articol 18 / 4546 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
LegiTeam | MITEL & ASOCIAȚII recrutează avocat cu experiență (Real Estate)
GDPR | Respectarea legislației în domeniu pare că este mai degrabă formală, lipsind măsurile concrete capabile să asigure o protecție adecvată volumului foarte mare de date prelucrate, spun avocații D&B David și Baias. Daniel Vinerean, coordonatorul practicii de Protecția Datelor: De cele mai multe ori este mai ieftin sa plătești o amendă de până la 3.000 € decât să stabilești un plan concret, să achiziționezi tehnologie sau să angajezi un consultant capabil să conceapă și să implementeze măsuri adecvate
ZRVP câștigă premiul „Firma de Avocatură a Anului din România” la Lexology Index Awards (Who’s Who Legal) 2024, distincție acordată în premieră unei societăți de avocați românești | Cosmin Vasile (managing partner): Premiul, o sumă a excelenței individuale pe diverse arii de practică - îmi place în mod special perspectiva, pentru că este exact filosofia noastră
Schoenherr lansează a patra ediție a concursului de eseuri „law, sweet law‟, cu premii totale de 18.000 lei
Decizie de referință în domeniul energiei regenerabile: Curtea Constituțională admite sesizarea de neconstituționalitate referitoare la supraimpozitarea producătorilor de energie din surse regenerabile
Studenții invitați să se alăture programului de internship oferit de Schoenherr au derulat stagii de practică cu perioadă flexibilă, personalizată atât în funcție de programul lor, cât și de nevoile firmei de avocați | Ana Lupșor, HR manager: „Am avut o vară intensă, cu multe activități desfășurate în comun. Studenții au luat contact nu doar cu activitatea profesională ca avocat într-o firmă internațională de avocatură de afaceri, ci și cu spiritul și cultura echipei Schoenherr”
NNDKP CELF, o nouă soluție de recunoaștere în instanță a dreptului de deducere a TVA aferente cheltuielilor de investiție în cazul abandonului proiectului | Alexandru Aparaschivei (Partener NNDKP CF), Marius Ezer (Partener) și Florentin Nanu (Avocat Senior), în prim plan
Victorie importantă, ce consolidează principiul libertății activității politice | Popescu & Asociații obține achitarea definitivă pentru membrii PNL Timiș, Cosmin Șandru și Nicolae Bitea. Echipa, coordonată de Adrian CHIRVASE (Partner) și Mirel RĂDESCU (Senior Counsel)
Cariere în Drept | De vorbă cu Ramona Andreea Stoica, printre primii absolvenți ai generației care și-a finalizat studiile în 2023, urmărind mai apoi o carieră în magistratură: ”Dreptul este un domeniu frumos, pe care trebuie uneori să ‘îl simți’, însă nu este pentru toți. Cred că media a fost doar o reflectare a efortului depus, iar efortul a fost cel care m-a ajutat și mi-a creat premisele evoluției profesionale ulterioare”
Arbitrajul ICSID cerut de Petrochemical Holding GmbH, legat de rafinări RAFO din Onești, a ajuns la final | Statul român așteaptă decizia, după ce Tribunalul a declarat închisă procedura în litigiul în care pretențiile se ridică la cca. 836 milioane USD. Ce onorarii au fost plătite firmelor de avocați care au asigurat apărarea
2024 a fost un an aglomerat pentru Departamentul juridic al Farmexim & Help Net | De vorbă cu Mihaela Scărlătescu, Head of Legal and Compliance Director despre actele normative cu impact în activitatea companiei, modificările legislative așteptate și proiectele interesante în care a fost implicată echipa de avocați interni
GDPR | Avocații WH Simion & Partners se așteaptă ca practica de protecție a datelor cu caracter personal să devină și mai relevantă, având în vedere că, în următorii ani, reglementările ar putea să evolueze pentru a acoperi noi domenii, cum ar fi inteligența artificială, internetul lucrurilor (IoT) și blockchain-ul. Despre proiectele „flagship” ale echipei, într-o discuție cu Cosmina Simion (Managing Partner) și Petrus Partene (Senior Associate)
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...