Dosar penal in rem în legătură cu declaraţiile depuse de Traian Băsescu că nu a colaborat cu Securitatea

 

Potrivit Parchetului General, în acest caz s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în declaraţii.

 

Dosarul a fost deschis în urma unei plângeri formulate de Grupul de Investigaţii Politice (GIP) în iulie 2020, care a reclamat că Traian Băsescu a declarat pe propria răspundere că nu a colaborat cu Securitatea când a candidat la alegerile prezidenţiale din 2004 şi 2009, alegerile parlamentare din 2016 şi alegerile europarlamentare din 2019.

 

Pe 20 septembrie, Curtea de Apel Bucureşti a decis că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă, fiind admisă în acest sens o acţiune în instanţă introdusă de CNSAS. Hotărârea instanţei nu este însă definitivă.

 

Potrivit CNSAS, fostul preşedinte Traian Băsescu a dat note informative ce ar fi dus la menţinerea în ţară a unui coleg de la Marină.

 

Din documentele depuse în instanţă de CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe.

 

Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 5 mai 1975.

 

"Analizând informaţiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice) şi dreptul la liberă circulaţie (art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice", susţinea CNSAS.

 

Potrivit Consiliului, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu referitoare la un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave româneşti care plecau în afara graniţelor ţării.