Motivare CAB: DSP nu a prezentat o evaluare de risc pentru carantinarea Gornetului, ci informaţii generale, neargumentate

Curtea de Apel Bucureşti (CAB), care a admis cererea autorităţilor locale din comuna Gornet de anulare a ordinului şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) privind intrarea în carantină a localităţii, arată că Direcţia de Sănătate Publică (DSP) nu a prezentat o "analiză amănunţită" asupra riscului răspândirii comunitare a virusului, ci informaţii "generale" şi "neargumentate".

Potrivit motivării deciziei, Legea 136/2020 prevede o serie de cerinţe cu caracter special aplicabile în cazul particular al carantinei zonale.

Astfel, se precizează că actul normativ menţionează că măsura se impune prin "ordin al şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă sau al persoanei desemnate de acesta, în baza hotărârii Comitetului judeţean pentru Situaţii de Urgenţă la propunerea Direcţiei de Sănătate Publică teritoriale şi cu avizul Institutului Naţional de Sănătate Publică", însă legea arată şi că măsura carantinei zonale "se instituie atunci când, în baza evaluării, se constată că riscul răspândirii comunitare nu poate fi controlat prin alte metode, iar procentul persoanelor infectate este peste pragul stabilit de INSP".

"Altfel spus, depăşirea prin procentul persoanelor infectate a pragului stabilit de INSP nu este suficientă pentru instituirea carantinei zonale, ci este totodată necesar să fie efectuată o evaluare în urma căreia să se conchidă că riscul răspândirii comunitare nu poate fi controlat prin alte metode", se arată în motivarea CAB.

Totodată, instanţa precizează că legiuitorul are la dispoziţie instrumente eficiente pentru a pentru a controla riscul răspândirii comunitare prin separarea fizică a persoanelor suspecte sau bolnave şi că măsura carantinei zonale nu îi afectează pe cei suspecţi sau bolnavi, ci pe cei care locuiesc într-un perimetru în care s-au găsit sau sunt la un moment dat persoane bolnave sau suspecte de boală.

În context, evaluarea ar trebui să arate cel puţin că, deşi implementate măsuri de carantină şi izolare a persoanei, acestea nu sunt suficient pentru protejarea interesului comun al colectivităţii.

"Prin urmare, instanţa de judecată trebuie să fie în posesia evaluării cerute de lege, iar nu să fie obligată să procedeze la aceasta, pornind de la datele din dosar, chiar dacă se oferă de autoritatea publică elemente de probă bazate pe investigaţii medicale", se arată în documentul citat.

Potrivit acestuia, propunerea DSP Prahova privind instituirea carantinei nu oferă acea "analiză amănunţită", DSP având obligaţia realizării evaluării de risc pentru instituirea măsurii de carantinare zonală, iar avizarea INSP este una formală, fiind o simplă menţiune de "avizare" fără dezvoltarea motivelor avute în vedere.

"Realitatea situaţiei de fapt pe care instanţa trebuie să îşi întemeieze hotărârea pronunţată atârnă de corecta şi completa desfăşurare a evaluării de risc pentru instituirea măsurii de carantinare, ceea ce nu se constată în cauză. (...) Aşadar, legitimitatea carantinei zonale depinde de desfăşurarea corespunzătoare a evaluării de risc pentru instituirea măsurii de carantinare, ceea ce nu se constată în cauză, câtă vreme se prezintă cu acest titlu câteva informaţii generale ori simple afirmaţii neargumentate", menţionează CAB.

Instanţa notează şi că DSU nu a cerut refacerea evaluării pentru a se demonstra îndeplinirea caracterului excepţional al carantinei zonale ca ultim instrument eficient pentru apărarea sănătăţii publice.

Curtea de Apel Bucureşti a admis, marţi, cererea autorităţilor locale din comuna Gornet, judeţul Prahova, de anulare a ordinului şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) privind intrarea în carantină a localităţii, decizia nefiind definitivă.

Pe de altă parte, judecătorii au respins cererea autorităţilor locale ca DSU să plătească daune de 4 milioane euro.

Măsura carantinei impuse în satul Gornet a expirat la termen, miercuri seară, la ora 22,00.