Analiză Leo Burnett: Atitudinea românilor față de conflictul ruso-ucrainean

De la începutul conflictului ruso-ucrainean aflat acum în plină desfășurare, atenția întregii lumi a fost îndreptată asupra situației din Ucraina și asupra sancțiunilor economice impuse Rusiei. Părerile sunt împărțite, iar atitudinile par să varieze în funcție de o multitudine de factori. Cum văd românii acest conflict și repercursiunile lui, aflăm din analiza Leo Burnett facută pe datele rezultate din studiul Global Web Index (GWI).

Irina Savu, Data Intelligence Director, Leo Burnett: „Am constatat că românii sunt mai îngrijorați de repercursiunile conflictului asupra economiei și a nivelului de trai, decât de probabilitatea ca România să intre în război. În ceea ce privește măsurile luate până acum, numai 1 din 3 români consideră că sancțiunile economice au puterea să descurajeze continuarea războiului și peste 70% consideră necesară o  implicare mai mare a NATO și UE, cu măsuri care nu țin, însă, de prezența cu forțe armate.”

Îngrijorare cu privire la evoluția situației curente
63% dintre români sunt îngrijorați de perspectiva ca războiul să escaladeze la nivel global sau să fie implicate arme nucleare. Cu toate acestea, numai jumătate dintre ei consideră acest scenariu o amenințare reală. De asemenea, în ceea ce privește posibila implicare a României în război folosind forțe armate, aproape unul din doi români (43%) consideră aceasta un motiv de îngrijorare.

Cât despre efectele adiacente conflictului, românii sunt cei mai îngrijorați de impactul asupra finanțelor personale (73%), peste jumătate reducând deja cheltuielile curente. În comparație, populația din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord a înregistrat cel mai redus nivel de îngrijorare de acest fel (doar 31% dintre respondenți).

Alte aspecte care îi îngrijorează cel mai mult pe români sunt: dependența de petrolul și gazele naturale rusești (60%), evoluția ratei dobânzii la bănci (50%), precum și impactul pe care acest conflict îl are asupra sănătății psihice a populației (57%).

Opinii despre măsurile de implicare în conflict
73% dintre români consideră că UE și NATO ar trebui să se implice mai mult în acest conflict. Însă, când vine vorba despre participare activă la război, cu trupe armate, doar unul din trei români cred că NATO ar trebui să trimită trupe în Ucraina, în timp ce 26% dintre respondenți consideră că România ar trebui să se implice cu forțe armate. În comparație, unul din doi respondenți din Spania sunt de acord cu astfel de măsuri.

Dintre cetățenii țărilor analizate, românii sunt cei mai încrezători cu privire la eficiența sancțiunilor economice pentru a descuraja ofensiva rusă, dar nici ei într-un procent foarte mare - 35%. În ceea ce privește opinia despre cele două țări implicate direct în conflict, 26% dintre români consideră că Ucraina ar trebui primită în UE, în timp ce 28% consideră că populația rusă nu ar trebui pedepsită pentru măsurile armate luate de conducerea țării.

În ceea ce privește măsurile luate de România, 75% dintre români consideră că ar trebui să primim refugiați, iar 65% că ar trebui să trimitem ajutor financiar și material.

Când vine vorba despre companii și branduri, 65% dintre români se așteaptă ca acestea să acționeze în aspecte legate de conflict: să ofere facilități refugiaților (56%), să își retragă activitățile comerciale din Rusia (55%) și să doneze fonduri sau materiale și produse (47%).

Implicarea personală
31% dintre români declară că au donat deja pentru a ajuta refugiații, iar 49% intenționează să facă acest lucru în viitorul apropiat. Prin comparație, în Polonia s-a înregistrat cel mai mare număr de persoane care au donat deja ori s-au oferit să se implice în acțiuni de voluntariat, respectiv 58% dintre respondenți.

În plus, se observă un impact asupra imaginii brandurilor care s-au implicat în diverse acțiuni de strângere de fonduri și ajutorare a refugiaților. Astfel, 21% dintre români au declarat că preferă să cumpere produse de la astfel de branduri, iar 47% intenționează să se intereseze activ cu privire la acest aspect.

Surse de informare
Discuțiile cu rudele și prietenii reprezintă principala sursă de informare în rândul respondenților (63%), urmate de TV (59%) și rețelele de socializare (56%). Jumătate dintre respondenți au declarat că au început să se uite la TV mai des decât o făceau înainte de începerea conflictului ruso-ucrainean, pentru a urmări informațiile despre acesta.

„Grija cea mai mare a românilor este legată de modul în care războiul le va afecta propria situație financiară, ceea ce se vede deja, prin faptul că mai mult de jumătate au redus cheltuielile lunare.
Cu toate că oamenii sunt mai atenți la cheltuieli în această perioadă, recomandarea  noastră pentru branduri este să continue comunicarea, cu atât mai mult cu cât 63% dintre români se așteaptă ca brandurile să se implice și să-și afirme poziția față de acest conflict. Acesta este un moment important în care brandurile să fie prezente și să arate că sunt ancorate la realitățile societății”, a declarat Maria Ilea, Data Strategist, Leo Burnett România.