Antreprenorii români susţin menţinerea cotei unice pentru impozitarea persoanelor fizice, fără excepţii

Romanian Business Leaders (RBL) susţine menţinerea cotei unice pentru impozitarea persoanelor fizice, fără excepţii, dublată de un comportament al statului de reducere şi eficientizare a propriilor cheltuieli, potrivit unui comunicat al fundaţiei, remis joi AGERPRES.

Oamenii de afaceri români atrag atenţia că planul bugetar structural naţional pe termen mediu 2025 - 2031, prezentat de Guvern Comisiei Europene în vederea reducerii deficitului bugetar, nu oferă claritate cu privire la modul în care se va obţine această scădere în termeni reali, în practică, şi consideră că urmează o îndatorare peste măsură, pentru a susţine, pe lângă investiţii publice, un aparat de stat ineficient, incapabil să se reformeze în mod real.

"Antreprenorii români trag un semnal de alarmă: avem o avalanşă de promisiuni electorale nesustenabile bugetar. La final de octombrie 2024, Guvernul României a prezentat public planul bugetar structural naţional pe termen mediu 2025 - 2031, plan pentru reducerea deficitului bugetar pe care l-a prezentat Comisiei Europene. Prin acesta, Guvernul se angajează să asigure o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar de la 7,9% (estimat pentru 2024) până la un nivel de 2,5% din PIB în 2031. Planul nu oferă, însă, claritate cu privire la modul în care se va obţine această scădere în termeni reali, în practică. Ca reprezentanţi ai mediului de afaceri din România ne manifestăm activ preocuparea cu privire la lipsa de sustenabilitate financiară a promisiunilor electorale. Suntem real îngrijoraţi cu privire la costul care se va răsfrânge în final asupra mediului economic", se spune în document.

Întrucât finalul de an este momentul realizării planurilor de afaceri pentru anul următor, oamenii de afaceri români atrag atenţia că, într-un context marcat de impredictibilitate, planurile lor de dezvoltare sunt acum înlocuite de strategii de adaptare la cele mai pesimiste scenarii.

Potrivit acestora, în "reforma fiscală" prevăzută cu aplicabilitate din 2025 se prevede un necesar suplimentar de cel puţin 1,1% din PIB în 2025, necesar care cel mai probabil va fi obţinut prin majorări de impozite şi taxe. Totodată, planul prevede o creştere cu doar 0,5% din PIB pentru îmbunătăţirea colectării (acolo unde este de fapt lupta cu evaziunea reală), începând cu anul 2026 şi apoi o creştere cu 0,2% din PIB în 2031.

De asemenea, planul prevede o reducere a cheltuielilor cu personalul bugetar de la 9,3% din PIB în 2024, la 8,9% din PIB în 2025, ajungând la 8,3% din PIB în 2031, fără a oferi detalii cu privire la o reformă a aparatului bugetar.

În schimb, nivelul dobânzilor asumate va creşte de la 2% din PIB în 2024 până la 3,5% din PIB în 2031.

Neclară este şi estimarea scăderii cheltuielilor cu asistenţa socială de la 12,5% din PIB în 2024 la 10,7% din PIB în 2031, în contextul în care nu se precizează nimic privind o reformă a pensiilor, ajutoare sociale sau a sistemului de sănătate. Previziunile privind creşterea ponderii datoriei publice în PIB pleacă de la 48,9% în 2023, cu o creştere continuă la peste 60% din PIB în 2026 - 2031 şi o ulterioară scădere până la 47,9% din PIB în 2041, subliniază Romanian Business Leaders.

"Ministerul de Finanţe a organizat în această toamnă informări către mediul de afaceri, în cadrul cărora reprezentanţii Romanian Business Leaders au menţionat, de fiecare dată, nevoia iminentă de a reduce cheltuielile bugetare şi de a nu pune povara deficitului bugetar doar pe umerii firmelor, prin creşteri de taxe şi impozite. La o primă analiză a planului de reducere a deficitului bugetar, decodăm că urmează o îndatorare peste măsură, pentru a susţine, pe lângă investiţii publice, un aparat de stat ineficient, incapabil să se reformeze în mod real. Costurile acestei ineficienţe a aparatului public se transferă - prin decizie politică de mărire a impozitării - fie firmelor (prin taxe mai mari pe profit sau venituri), care la rândul lor vor încerca să o recupereze prin preţuri mărite, acolo unde e posibil, sau prin încetarea activităţii, acolo unde firmele nu pot mari preţurile, fie direct populaţiei (prin accize sau TVA mărite sau prin impozite locale mai mari pe locuinţe)", susţine RBL.

În contextul electoral în care se află România, RBL a comparat propunerile din programele electorale ale PSD, PNL şi USR.

Astfel, referitor la viziunea generală privind reducerea cheltuielilor publice, PSD propune o abordare de raţionalizare a cheltuielilor prin prioritizarea proiectelor de investiţii bazate pe impactul lor economic şi social şi introducerea unui buget bazat pe rezultate şi flexibilizarea fiscalităţii pentru investiţiile strategice - pun accent pe o programare bugetară bazată pe criterii de performanţă şi eliminarea cheltuielilor nejustificate prin standarde de cost şi optimizarea achiziţiilor publice.

PNL adoptă o perspectivă de stabilitate fiscal-bugetară, concentrându-se pe reducerea deficitului şi menţinerea unui raport sănătos între cheltuieli şi PIB, limitând deficitele doar în cazuri excepţionale. Măsurile lor prevăd reducerea sectorului public prin digitalizare şi prioritizarea unor proiecte cu valoare socială ridicată, fără a propune explicit o restructurare amplă a administraţiei.

USR promovează o viziune radicală de eficientizare a aparatului de stat, printr-o reducere semnificativă a numărului de ministere, agenţii şi poziţii redundante din administraţie.

În ceea ce priveşte prioritizarea investiţiilor şi a cheltuielilor strategice, PSD subliniază importanţa investiţiilor publice în infrastructură, sănătate, educaţie şi tranziţia verde, cu o abordare prin care să solicite mai multă flexibilitate în raport cu normele fiscal-bugetare europene. Aceasta ar permite continuarea cheltuielilor necesare pentru dezvoltare economică, dar cu un control sporit al risipei prin evaluări de cost-eficienţă.

La rândul său, PNL se concentrează pe prioritizarea investiţiilor în proiecte cu impact social, promovează echilibrul între investiţii şi menţinerea deficitului sub control, iar USR adoptă o politică de austeritate investiţională, propunând eliminarea programelor considerate neproductive. USR consideră prioritare alocările în funcţie de impact economic imediat şi evitarea investiţiilor care nu aduc beneficii directe contribuabililor.

"Privim cu o notă de îngrijorare aceste platforme politice, întrucât niciuna nu indică clar modul de reducere a deficitului bugetar, aşa cum apare în traiectoria descendentă în planul bugetar structural naţional pe termen mediu 2025 - 2031. Pe lângă necesarul de acoperire a deficitului bugetar pentru cheltuielile incluse deja în acest plan, în această campanie electorală politicienii continuă să ofere promisiuni de reducere a fiscalităţii sau de acordare de facilităţi fiscale, arătând lipsa de coerenţă economică. Şi, atunci, ne întrebăm: Cine îşi asumă de fapt acest plan pentru reducerea deficitului bugetar, cine îl va implementa efectiv şi cine va suporta în final costurile aferente? În contextul în care actualul Guvern anunţă că nu va creşte taxele şi impozitele, aşa cum declară şi susţin şi toate partidele politice aflate în campania electorală, care, în plus, propun şi reduceri de fiscalitate, şi nici nu sunt clar anunţate operarea unor modificări structurale pentru a scădea în mod real cheltuielile bugetare, singura cale logică pentru a aduce la buget banii necesari rămâne împrumutul", susţin antreprenorii.

În opinia acestora, acest comportament repetitiv, dublat de lipsa unei viziuni asupra contextului global economic şi geopolitic în care ne aflăm, denotă lipsa de responsabilitate şi asumare politică, iar exemplul recent al Greciei rămâne de referinţă într-un astfel de context economic şi geopolitic.

"Romanian Business Leaders susţine necesitatea creşterii competitivităţii fiscale a României, a stabilităţii şi predictibilităţii legislaţiei. Susţinem menţinerea cotei unice pentru impozitarea persoanelor fizice, fără excepţii, dublată de un comportament al statului de reducere şi eficientizare a propriilor cheltuieli", transmite fundaţia.

Fundaţia Romanian Business Leaders (RBL) este o organizaţie imparţială, apolitică. RBL este vocea şi vehiculul de acţiune al liderilor din mediul privat de business pentru dezvoltarea unei Românii în care generaţiile viitoare să îşi dorească să trăiască. Misiunea RBL este ca România să devină o ţară mai bună pentru afacerile responsabile şi, în felul acesta, pentru toţi românii.