Banca Naţională a României a decis să menţină dobânda cheie la 6,5% pe an

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, a anunţat banca centrală.

De asemenea, CA al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Banca centrală a decis anul trecut, în două rânduri, scăderea ratei dobânzii cheie, în luna iulie, de la 7% pe an la 6,75% pe an, şi în luna august la 6,5% pe an. Dobânda cheie era nemodificată din luna ianuarie 2023.

Conform BNR, rata anuală a inflaţiei a crescut în ultimele trei luni ale anului 2024 mai mult decât s-a anticipat, urcând în decembrie la 5,14%, de la 4,62% în septembrie. Avansul faţă de finele trimestrului III a fost antrenat în principal de scumpirea combustibililor, prioritar ca efect al aprecierii semnificative a dolarului SUA pe piaţa financiară internaţională, şi într-o mică măsură de noile majorări consemnate de preţurile alimentelor, pe fondul secetei severe din vara anului 2024 şi al măririi cotaţiilor unor mărfuri.

În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a întrerupt trendul descendent în trimestrul IV 2024, menţinându-se până în decembrie la 5,6 la sută, nivel similar celui de la finele trimestrului III. Evoluţia a fost consecinţa influenţelor contrare venite în acest interval, pe de o parte, din efectele de bază dezinflaţioniste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare şi din scăderea dinamicii preţurilor importurilor, şi, pe de altă parte, din majorarea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare, precum şi din costurile salariale crescute, transferate cel puţin parţial, asupra unor preţuri de consum, inclusiv pe fondul aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt încă înalte şi al cererii solide de bunuri.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a crescut în decembrie la 5,5%, de la 4,8% în septembrie 2024. Rata medie anuală a inflaţiei IPC s a redus însă la 5,6% în decembrie, de la 6,1% în septembrie 2024. La rândul ei, rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a scăzut în decembrie 2024 la 5,8%, de la 6,4% în septembrie.
Activitatea economică a stagnat în trimestrul III 2024, după ce a crescut cu 0,1% în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), evoluţie ce face probabilă o restrângere a excedentului de cerere agregată şi în acest interval.

Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit la 1,2% în trimestrul III 2024, de la 0,9% în trimestrul precedent. Creşterea în termeni anuali a consumului gospodăriilor populaţiei a rămas alertă în acest interval, deşi a încetinit în raport cu trimestrul II, în timp ce dinamica anuală a formării brute de capital fix şi-a prelungit descreşterea relativ abruptă, atingând un minim al ultimelor 9 trimestre.

Evoluţia exportului net şi-a redus însă considerabil impactul contracţionist în trimestrul III 2024, pe fondul scăderii relativ mai pronunţate a variaţiei anuale a volumului importurilor de bunuri şi servicii, care a rămas totuşi în teritoriul pozitiv. Drept urmare, deficitul comercial, precum şi cel de cont curent şi-au temperat semnificativ creşterea anuală în raport cu trimestrul precedent.

Cele mai recente date şi analize indică o creştere moderată a economiei în termeni trimestriali în trimestrul IV 2024, în linie cu previziunile precedente, dar şi evoluţii mixte ale principalelor componente ale cererii agregate şi ale sectoarelor majore faţă de perioada similară a anului anterior.

Astfel, comparativ cu ritmul mediu aferent trimestrului III 2024, în luna octombrie, vânzările cu amănuntul, dar mai ales cele auto-moto şi-au accelerat creşterea în termeni anuali, iar dinamica anuală a serviciilor prestate populaţiei a revenit în teritoriul pozitiv, în timp ce volumul lucrărilor de construcţii şi-a accentuat puternic declinul în termeni anuali. În acelaşi timp, variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii s-a mărit uşor în octombrie-noiembrie 2024, reducându-şi ecartul negativ faţă de cea a importurilor, care a rămas constantă. Pe acest fond, deficitul comercial a continuat să-şi tempereze creşterea faţă de perioada similară a anului trecut, însă deficitul de cont curent şi-a accelerat-o considerabil, ca urmare a deteriorării balanţelor veniturilor.

Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie şi-a reluat creşterea lunară în septembrie şi a continuat să se mărească în octombrie 2024, într-un ritm relativ alert, iar rata şomajului BIM s-a redus la 5,4% în octombrie şi la 5,3% în noiembrie, după creşterea la o valoare medie de 5,6% în trimestrul III. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp şi-au stopat declinul în octombrie şi au rămas stabile în noiembrie-decembrie, încetinindu-şi astfel scăderea în termeni trimestriali, în timp ce deficitul de forţă de muncă raportat de companii şi-a accentuat descreşterea pe ansamblul trimestrului IV 2024. Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal şi mai cu seamă cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie au înregistrat o scădere în octombrie, rămânând însă înalte, după ce în trimestrul III 2024 au crescut la 16,7%, respectiv la 18,6%.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au consemnat creşteri însemnate în a doua parte a lunii noiembrie, iar ulterior au rămas relativ constante. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat şi-au accentuat şi şi-au prelungit ascensiunea până în ultima decadă a lunii decembrie 2024, în contextul volatilităţii ridicate a apetitului global pentru risc, dar şi pe fondul incertitudinii asociate evenimentelor electorale derulate în noiembrie şi în debutul lunii decembrie, de natură să amplifice temporar îngrijorările investitorilor financiari legate de poziţia fiscală şi cea externă a economiei. Cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil în lunile noiembrie şi decembrie, pe palierul mai înalt pe care a revenit la mijlocul trimestrului precedent. În raport cu dolarul SUA, leul a continuat însă să înregistreze deprecieri notabile în ambele luni, dată fiind întărirea pronunţată a monedei americane pe pieţele financiare internaţionale în acest interval.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului IV 2024, ajungând la 8,8% în noiembrie, de la 8,4% în septembrie, în principal ca urmare a accelerării pe mai departe a creşterii împrumuturilor în lei ale populaţiei, prioritar pe seama celor pentru locuinţe. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a urcat astfel la 70,2% în noiembrie, de la 69,8% în septembrie.