BCR se aştepta la o reducere cu 0,25 de puncte de bază a ratei dobânzii de politică monetară în T4 2020

BCR se aştepta la o reducere cu 0,25 de puncte de bază a ratei dobânzii de politică monetară în trimestrul patru din 2020, însă banca centrală a decis să adopte mai devreme decizia probabil în urma contextului global favorabil, care a atenuat presiunile de depreciere pe leu, susţine Eugen Sinca, economist senior la Departamentul Cercetare al băncii, într-o analiză referitoare la decizia Băncii Naţionale a României (BNR) privind dobânda-cheie.

"BNR a redus rata dobânzii de politică monetară cu 25 de puncte de bază, la 1,50% pe an, şi s-a angajat să continue să ofere lichiditate pe piaţă prin operaţiuni repo şi să cumpere titluri de stat în lei de pe piaţa secundară. Ne aşteptam la o reducere cu 25 de puncte de bază a dobânzii-cheie în trimestrul 4 din 2020. Probabil că BNR a decis să adopte mai devreme decizia, în urma contextului global favorabil, care a atenuat presiunile de depreciere pe leu", susţine Eugen Sinca.

Atenuarea presiunilor valutare, deciziile băncilor centrale regionale de a relaxa politica monetară, rezervele valutare mai mari apărute în urma emisiunilor de datorie publică ale MFP şi probabil perspectivele privind reducerea inflaţiei au determinat BNR să reducă acum rata dobânzii de politică monetară.

În opinia economistului, este posibilă o relaxare suplimentară a politicii monetare prin reducerea ratei rezervelor minime obligatorii şi prin relaxarea gestionării lichidităţii, rata pentru facilitatea de depozit urmând să scadă probabil mai mult decât rata dobânzii de politică monetară. Toate aceste evoluţii depind de calendarul electoral şi de politica fiscală de după alegeri, a apreciat Sinca.

Potrivit comunicatului BNR, remis miercuri AGERPRES, condiţiile de pe piaţa financiară au continuat să se amelioreze, pe fondul noilor decizii de politică monetară adoptate la finele lunii mai. Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au consolidat scăderea şi apoi nivelurile mai joase astfel atinse, iar randamentele titlurilor de stat şi-au prelungit mişcarea descrescătoare, în condiţiile volumului semnificativ de lichiditate furnizat de BNR prin intermediul operaţiunilor repo efectuate pe baze bilaterale şi prin cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, în contextul unui deficit considerabil de lichiditate pe piaţa monetară; media zilnică a stocului operaţiunilor repo s-a situat în intervalul iunie-iulie la 4,8 miliarde de lei, iar volumul titlurilor de stat cumpărate de banca centrală a ajuns la finele lunii iulie la o cifră similară, de aproape 4,8 miliarde de lei. La rândul ei, rata medie a dobânzii la creditele noi a avut o tendinţă evidentă de scădere în trimestrul II, în timp ce rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen s-a diminuat doar uşor, ecartul dintre ele reducându-se consistent.

Oficialul BCR apreciază că presiunile asupra randamentelor titlurilor de stat în lei în prima parte a lunii iulie au determinat BNR să intensifice achiziţiile de titluri de stat în lei comparativ cu iunie, deşi pe ansamblu volumul rămâne mic.

"Vom vedea următorul pas al BNR determinat îndeaproape de momentul şi dimensiunea consolidării fiscale. Deciziile ambiţioase pe zona fiscală după alegerile generale ar putea deschide uşa reducerii rezervelor minime obligatorii, atât pentru lei, cât şi pentru pasivele în valută. BNR a menţionat în comunicatul său că procesul de consolidare fiscală este probabil parţial compensat în ceea ce priveşte efectele asupra creşterii economice prin fonduri UE mai mari alocate României. Banca centrală reiterează cvasi-stabilitatea leului, o temă preferată a comunicatelor sale de presă şi a politicilor sale. Această cvasi-stabilitate a mascat o tendinţă de depreciere treptată a leului în termeni nominali în ultimii ani (aproape de 2% pe an), care ar trebui să continue cel puţin până când o ajustare durabilă a deficitului de cont curent devine vizibilă", susţine acesta.

În ceea ce priveşte inflaţia, BCR se aşteaptă ca în următoarele trimestre rata anuală a inflaţiei să se menţină în linie cu ţinta de inflaţie a BNR de 2,5% ą 1 punct procentual.

"Rata inflaţiei se situează confortabil în intervalul ţintă al BNR (2,6% an/an în iunie) şi este probabil să rămână în intervalul 2,5% ą 1 pp pentru următoarele trimestre. Inflaţia de bază CORE 2 ajustată, măsura preferată a băncii centrale pentru presiunile inflaţioniste care stau la baza economiei, s-a situat deasupra inflaţiei principale pe parcursul anului, înregistrând o valoare de 3,7% în iunie. Cu toate acestea, încetinirea producţiei cauzată de scăderea cererii este probabil să aducă o scădere treptată a inflaţiei de bază în trimestrele următoare, sprijinind modul de relaxare adoptat de BNR", a încheiat Eugen Sinca.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, miercuri, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 6 august, a informat banca centrală.

CA al BNR a hotărât, totodată, reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00% pe an, de la 1,25% pe an, şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,00% pe an de la 2,25% pe an.