BNR: Efectele politicilor comerciale ale SUA şi măsurile luate ca răspuns aduc riscuri suplimentare stabilităţii financiare

"Având în vedere peisajul geopolitic complex, principalele riscuri sistemice la adresa stabilităţii financiare din România se menţin semnificative, similar celor de pe plan european. Din punct de vedere ciclic, au fost identificate două riscuri de nivel sever şi două riscuri sistemice de intensitate moderată. Riscurile de natură severă sunt: i) incertitudinile la nivel global în contextul multitudinii de evenimente geopolitice, cu perspectivă de amplificare în perioada următoare şi ii) deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne. Următoarele două riscuri sistemice identificate sunt estimate la un nivel moderat, astfel: i) riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental şi ii) riscul asociat provocărilor la adresa securităţii cibernetice şi inovaţiei financiare, în cazul acestuia din urmă perspectiva fiind de intensificare în perioada următoare", se arată în raport.

La nivel global, riscurile s-au intensificat, iar efectele directe şi indirecte apărute ca urmare a extinderii protecţionismului comercial, pe fondul modificărilor politicilor comerciale ale SUA şi al măsurilor adoptate ca răspuns de către alte state, generează riscuri suplimentare la adresa stabilităţii financiare. Tensionarea politicilor comerciale survine într-un context deja marcat de vulnerabilităţi relativ ridicate, inclusiv ca urmare a şocurilor succesive din anii precedenţi şi a tensiunilor geopolitice persistente, în condiţiile prelungirii războiului din Ucraina şi ale conflictelor din Orientul Mijlociu.

"Aceste evoluţii au amplificat considerabil incertitudinile asociate politicilor economice, indicatorii asociaţi atingând maxime istorice", subliniază BNR

Perspectivele privind creşterea economică globală au fost revizuite în scădere, iar evoluţiile macroeconomice şi geopolitice recente au amplificat riscurile asociate sustenabilităţii datoriilor suverane, în condiţiile unui grad ridicat de îndatorare publică la nivel mondial. Sentimentul investitorilor a fost afectat de incertitudinile sporite privind politicile economice, determinând creşterea volatilităţii pe pieţele financiare internaţionale, în special începând cu luna aprilie.

"În perspectivă, riscul unor corecţii abrupte pe pieţele financiare internaţionale rămâne important, în contextul în care evaluările se menţin ridicate în unele segmente ale pieţelor de capital şi obligaţiuni corporative. Cu toate acestea, sistemul financiar în ansamblu şi-a păstrat rezilienţa până în prezent", susţin autorii documentului.

Conform sursei citate, echilibrele macroeconomice interne au continuat să se deterioreze. În anul 2024, activitatea economică a decelerat semnificativ, sub previziunile anterioare, produsul intern brut crescând în termeni reali cu 0,8%, cel mai redus avans din ultima decadă, exceptând anul 2020 afectat sever de pandemia COVID-19.

Activitatea economică a crescut într-un ritm redus şi în primul trimestru al anului 2025, cu 0,3% în termeni anuali pe seama temperării consumului şi intensificării efectului negativ al exportului net.

BNR atenţionează că, în 2024, deficitele gemene s-au adâncit, fiind însoţite de o activitate economică sub aşteptări. În acelaşi timp, ritmul lent de implementare a PNRR a condus la blocaje în accesarea fondurilor şi la întârzierea investiţiilor planificate. În absenţa unor politici fiscale care să susţină ferm consolidarea fiscal-bugetară, atingerea ţintei de deficit bugetar prognozate de 7% este grevată de incertitudini ridicate.

"Cele mai recente estimări indică o redresare graduală şi mai modestă decât s-a anticipat anterior a activităţii economice, până la 2,8% în anul 2026, în timp ce pentru anul 2025 prognozele au fost ajustate în sensul scăderii (la 1,6%, de la 3,3%). Încetinirea creşterii economice a fost însoţită de adâncirea deficitului bugetar, pe fondul majorării accentuate a cheltuielilor publice. Ponderea deficitului bugetar în PIB a fost de 9,3% în anul 2024 (metodologie ESA 2010), fiind cea mai ridicată între statele Uniunii Europene, la o distanţă considerabilă faţă de următorul cel mai important deficit, respectiv cel din Polonia de 6,6%. În primele patru luni ale anului 2025, execuţia bugetară s-a încheiat cu un deficit de 2,95% din PIB (metodologie cash), cu 0,3 puncte procentuale mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. În absenţa unor măsuri de politică fiscală care să susţină ferm consolidarea fiscal-bugetară, atingerea ţintei de
deficit bugetar de 7% prognozată în Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu este grevată de incertitudini ridicate, cu atât mai mult cu cât, din perspectivă istorică, execuţia bugetară s-a abătut în mod constant de la obiectivele pe termen mediu asumate în documentele de planificare fiscal-bugetară", relevă raportul BNR.

În ceea ce priveşte riscul de nerambursare a creditelor contractate de sectorul neguvernamental, banca centrală atrage atenţia că s-a deteriorat uşor calitatea creditelor acordate firmelor, în special a celor cu garanţii de stat şi a celor acordate IMM.

"Sănătatea financiară a firmelor s-a deteriorat; în schimb, pentru populaţie, avuţia netă furnizează o rezervă financiară importantă în cazul unui şoc advers. Capacitatea de onorare a serviciului datoriei populaţiei s-a îmbunătăţit", subliniază BNR.

De asemenea, riscurile cibernetice s-au intensificat ca urmare a escaladării războaielor comerciale şi conflictelor internaţionale, exacerbate de inovaţiile tehnologice. Incidentele cibernetice din sistemul financiar vizează în principal instituţiile de credit.

"În contextul actual, marcat de digitalizare şi conflicte geopolitice în desfăşurare, riscurile cibernetice capătă o importanţă tot mai mare. Acest climat este marcat de o fragmentare globală accentuată şi de o utilizare tot mai frecventă a atacurilor cibernetice ca instrument în conflictele hibride. Deşi numărul total al acestor atacuri rămâne necunoscut, informaţiile disponibile public sugerează o expansiune semnificativă în ultimul deceniu, inclusiv o incidenţă crescută a atacurilor sponsorizate de state. Totodată, anumite ţări recurg şi la grupări de criminalitate informatică pentru desfăşurarea unor astfel de acţiuni. În plus, extinderea rapidă a utilizării tehnologiilor avansate a dus la o dependenţă semnificativă de infrastructurile digitale, ceea ce expune organizaţiile (inclusiv instituţiile financiare) la un spectru tot mai larg de ameninţări cibernetice", menţionează raportul.

Principalele tendinţe europene specifice riscului cibernetic se manifestă şi în România. Cele mai frecvente incidente la adresa băncilor autohtone au fost atacurile de tip DDoS şi phishing, băncile investind continuu în infrastructura digitală pentru a se asigura că sunt capabile să facă faţă provocărilor generate de digitalizare. De asemenea, campaniile de inginerie socială (precum phishing, smishing şi vishing) au luat amploare în perioada recentă şi au avut ca ţinte principale persoanele fizice.

"În acest caz, este necesară conştientizarea riscurilor cibernetice la nivelul populaţiei, printr-o informare cât mai bună cu privire la tipurile de atacuri des întâlnite în contextul actual. Banca Naţională a României atrage atenţia inclusiv asupra tentativelor de fraudă în numele BNR, informaţii precum coordonatele bancare sau datele din actul de identitate nefiind solicitate de banca centrală, şi nici realizarea de transferuri bancare", se mai arată în document.