Finlanda şi România sunt ţările UE cu cel mai mare consum intern de materiale

 

La polul opus, ţările membre cu cel mai mic consum intern de materiale sunt Italia (7 tone pe persoană) şi Spania (8 tone pe persoană). Consumul intern de materiale în fiecare ţară este influenţat de zestrea naturală de resurse materiale, care constituie un element structural important pentru fiecare economie.

 

La nivelul UE, mineralele nemetalice au fost responsabile pentru jumătate (52%) din consumul intern de materiale în 2020 , urmate de biomasă (24%), combustibili fosili (18%) şi minereuri metalice (5%).

 

În rândul statelor membre există diferenţe semnificative vând vine vorba de consumul de mineralele nemetalice, de la 2 tone pe persoană în Ţările de Jos până la 23 de tone pe persoană în România. Eurostat subliniază că aceste diferenţe de la o ţară la alta pot fi rezultatul unui nivel diferit al activităţilor de construcţii, densităţii populaţiei şi mărimii infrastructurii de transport, precum reţeaua rutieră.

 

De la începutul acestui mileniu şi până în anul trecut consumul intern de materiale în UE a scăzut de la 15,4 până la 13,4 tone pe persoană. În timp ce consumul de biomasă a rămas practic stabil în această perioadă, spre deosebire de consumul de minereuri metalice şi mineralele nemetalice, care au fost ambele puternic influenţate de criza economică şi financiară din 2008-2009. În 2020, consumul de biomasă, metalice şi mineralele nemetalice au fost la un nivel comparabil cu cel din urmă cu 20 de ani. În schimb, consumul de combustibili fosili a scăzut în ultimele două decenii.