INS: Doar 8,4% dintre români urmează un regim alimentar adecvat şi numai 11,6% fac sport

 

Miercuri, 7 aprilie, este Ziua Mondială a Sănătăţii, prilej cu care INS publică informaţii pe această temă.

 

Astfel, din totalul populaţiei României de 15 ani şi peste, 8,4% urmează un regim alimentar adecvat. Dintre aceştia, 71,1% urmează un regim legat de consumul redus de sare, 62,2% urmează un regim legat de consumul de grăsimi, 51,2% urmează un regim legat de consumul de zahăr, 24,5% au apelat la un regim alimentar legat de consumul de calorii.

 

Ponderea populaţiei de sex feminin care urmează un regim alimentar (9,8%) este mai mare decât cea a populaţiei de sex masculin (6,8%).

 

În cazul populaţiei din mediul rural se remarcă o pondere mai ridicată, faţă de cea din mediul urban, a regimului legat de consumul de sare (72,8 faţă de 69,9% în mediul urban), iar în cazul populaţiei din mediul urban se remarcă un regim sporit al numărului de calorii consumate (28,0% faţă de 19,6% în mediul rural) şi a consumului de zahăr (53,0% faţă de 48,5% în mediul rural).

 

Din totalul populaţiei rezidente (începând cu vârsta de 6 luni) 99,4% au consumat fructe, 26,5% din persoane menţionând un consum de fructe zilnic. Persoanele de sex feminin (29,8%) au consumat fructe zilnic într-o proporţie mai mare decât persoanele de sex masculin (23,1%).

 

În mediul urban, populaţia consumă zilnic fructe în proporţie de 32,1%, în timp ce în mediul rural doar 20,1% din populaţie consumă fructe zilnic.

 

Copiii şi tinerii cu vârsta până la 24 ani consumă în medie 1,9 porţii de fructe zilnic, în timp ce persoanele în vârstă de 75 de ani şi peste consumă mai puţine fructe zilnic (1,7 porţii/zi).

 

Ca şi în cazul cazul consumului de fructe, aproape toată populaţia rezidentă consumă legume (99,5%), 18,4 consumă legume cel puţin o dată pe zi, iar 31,0% consumă legume de 4-6 ori pe săptămână. Ponderea populaţiei de sex feminin care consumă legume zilnic sau de 4-6 ori pe săptămână (56,3%) este mai mare decât cea a populaţiei masculine cu 8,8 puncte procentuale.

 

Ponderea persoanelor din mediul urban care consumă zilnic legume este de 22,0%, mai mare cu 7,9 puncte procentuale decât cea din mediul rural, iar cea care consumă legume de 4-6 ori pe săptămână este de 37,1%, mai mare cu 7,5 puncte procentuale decât cea din rural.

 

În ceea ce priveşte activitatea fizică, mersul pe jos pentru deplasarea în diverse locuri este o activitate pe care 92,7% din populaţia rezidentă de 5 ani şi peste a desfăşurat-o, pentru cel puţin 10 minute pe zi, într-o săptămână obişnuită. Mai mult de o treime din populaţia de sex feminin în vârstă de 5 ani şi peste (40,5%) a mers pe jos, în mod continuu, între 10 şi 29 de minute, cu 5,8 puncte procentuale mai mult decât populaţia de sex masculin.

 

Populaţia de sex masculin alege într-o proporţie mai mare decât cea de sex feminin să meargă pe jos distanţe mai mari, care totalizează o durată zilnică de 2 ore sau mai mult (11,1% dintre persoanele de sex masculin faţă de 8,2 dintre persoanele de sex feminin).

 

Numărul mediu de zile de mers pe jos în scopul deplasării în diverse locuri într-o săptămână obişnuită scade pe categorii de vârstă de la 6 - 6,1 zile la copii din grupa de vârstă 5-14 ani şi tinerii de 15-24 ani, la 4,8 zile pentru persoanele de 75 de ani şi peste.

 

Deplasările pe care oamenii obişnuiesc să le efectueze săptămânal cu bicicleta, rolele, skateboard-ul etc. sunt efectuate de 17,6% din populaţia rezidentă de 6 ani şi peste. Populaţia de sex masculin a desfăşurat într-o proporţie mai mare deplasări cu ajutorul bicicletei, rolelor sau skateboard-ului (24,5%) cu 13,4 puncte procentuale mai mult decât în cazul populaţiei de sex feminin.

 

Ponderea populaţiei din mediul rural care se deplasează cu bicicleta, rolele sau skateboard-ul în diverse locuri (21,6) este mai mare cu 7,4 puncte procentuale faţă de ponderea populaţiei rezidente în mediul urban.

 

Din totalul populaţiei de 5 ani şi peste doar 11,6 % au declarat că fac săptămânal sport sau diverse activităţi fizice recreative în timpul liber. Cele mai multe persoane care realizează astfel de activităţi sunt copiii cu vârsta cuprinsă între 5-14 ani (50,2%) şi tinerii de 15-24 ani (20,5%). După această vârstă, ponderea persoanelor care fac sport în timpul liber scade semnificativ, de la 11,0% la grupa de vârstă 25-34 ani, la 0,3% la persoanele de 75 de ani şi peste.

 

Persoanele care au făcut sport, fitness sau diverse activităţi fizice în timpul liber au dedicat zilnic acestor activităţi, în medie, 34 de minute.

 

Decalajul pentru România faţă de nivelul mediu al speranţei de viaţă la naştere al celor 27 de ţări (78,2 ani) era în anul 2018 de 5,9 ani. Ţara noastră se află în grupul ţărilor cu cele mai mici valori a speranţei de viaţă la naştere din UE-27 (75,9 ani) în anul 2018, valori mai mici înregistrându-se în Letonia, Lituania şi Bulgaria. Între ţările cu cea mai mare speranţă de viaţă din Uniunea Europeană se numără Spania (83,5 ani), Italia (83,4 ani), Franţa şi Cipru (82,9 ani).

 

Femeile trăiesc, în medie, cu 5,5 ani mai mult decât bărbaţii. Statisticile europene, disponibile la nivelul anului 2018, arată că femeile din Uniunea Europeană trăiesc, în medie, 83,7 ani, pe când speranţa medie de viaţă a bărbaţilor este de 78,2 ani. Cercetătorii afirmă că această diferenţă este explicată în mare parte de stilul de viaţă, mai sănătos în cazul femeilor, şi de ocupaţiile diferite ale celor două sexe.

 

În România, speranţa de viaţă la naştere a fost în anul 2019 de 72,5 ani pentru bărbaţi şi de 79,6 ani pentru femei.

 

Speranţa de viaţă sănătoasă la naştere pentru femei a fost de 60,6 ani (în anul 2019), faţă de 61,9 ani (în anul 2009), iar pentru bărbaţi de 59,9 ani (în anul 2019), faţă de 59,6 ani (în anul 2009).

 

La nivelul UE, în anul 2019, ecartul dintre femei şi bărbaţi pentru speranţa de viaţă sănătoasă la naştere este de 0,7 ani, în favoarea populaţiei feminine, pentru care aceasta este de 59,6 ani.