ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

EY European Attractiveness Survey: Investițiile străine directe în Europa scad pentru prima dată de la pandemie

08 Mai 2024   |   BizLawyer

„ Investițiile străine directe (ISD) europene se confruntă cu primul declin în ultimii trei ani, numărul proiectelor scăzând cu 4% și numărul noilor locuri de muncă cu 7% în 2023 „ Franța conduce în clasamentul investițiilor străine, dar valoarea acestora a scăzut cu 5%, Marea Britanie contrazice tendința cu o creștere de 6% și trece pe locul al doilea, iar Germania coboară pe locul trei după un declin abrupt de 12% „ 72% dintre companii plănuiesc să înființeze sau să își extindă operațiunile în Europa în cursul anului viitor, dar riscurile persistă

 
 
Investițiile străine directe (ISD) în Europa au scăzut în 2023 cu 4% față de 2022 și cu 11% comparativ cu nivelul înregistrat în 2019, chiar înainte de apariția pandemiei COVID-19, potrivit ediției 2024 a studiului anual EY European Attractiveness Survey, cea mai aprofundată și îndelungată analiză anuală a ISD în Europa.

Franța, Marea Britanie și Germania continuă să atragă cea mai mare parte a investițiilor străine directe și își păstrează primele trei locuri, reprezentând aproximativ jumătate din totalul proiectelor. Proiectele ISD au scăzut cu 5% (1.194 de proiecte) în Franța și cu 12% în Germania (733). Marea Britanie a contrazis această tendință și a devansat Germania urcând pe locul al doilea, cu o creștere de 6% a numărului de proiecte (985).

În ciuda speranțelor că investițiile străine directe în Europa își vor reveni după pandemie, creșterea economică lentă, inflația galopantă, creșterea accentuată a prețurilor la energie și un mediu geopolitic febril au provocat prima scădere a investițiilor străine directe în Europa din 2020.

Pe parcursul anului 2023, companiile din întreaga lume au anunțat 5.694 de proiecte greenfield și de extindere în 44 de țări europene, față de 5.962 în 2022, o scădere anuală de 4%, comparativ cu o creștere de 1% în 2022 și de 5% în 2021. Investițiile sunt acum cu 14% mai mici decât vârful din 2017, iar numărul total de locuri de muncă create în Europa ca urmare a ISD a scăzut cu 7% față de anul anterior, ajungând la 319.923. 

Companiile au menționat creșterea poverii normative, volatilitatea prețurilor la energie și instabilitatea politică drept principalele trei riscuri care influențează deciziile de investiții. Europa a fost un pionier al noilor inițiative de reglementare a inteligenței artificiale (AI), a sustenabilității și a protecției datelor, iar investitorii sunt îngrijorați că acestea ar putea frâna dezvoltarea activității comerciale. Actuala criză energetică, incertitudinea din perioada premergătoare alegerilor europene și creșterea tensiunilor sociale și a radicalismului politic îi preocupă, de asemenea, pe investitori.

Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale: România a înregistrat un trend descendent de 13% ca număr de proiecte de investiții străine directe, un trend pe care îl observăm și la nivel european. Cu toate acestea, România se află pe locul 5 în Europa, după Spania, Ungaria, Serbia și Austria, ca medie a locurilor de muncă create per proiect. Sectorul industrial, transporturile și logistica sunt principalele domenii care atrag investițiile străine directe în România, datorită reorganizării lanțurilor de aprovizionare și relocalizării producției după perioada pandemiei. Chiar dacă există o scădere modestă în investițiile străine directe în 2023, perspectivele privind viitoarele investiții în România rămân optimiste, cu 67% dintre investitori anticipând o creștere a atractivității României în următorii trei ani”.

Franța stagnează, Marea Britanie își revine și Germania se clatină


În concordanță cu tendința la nivel european, investițiile în Franța au scăzut cu 5%. În ciuda acestui fapt, numărul de locuri de muncă create în Franța prin investiții străine directe s-a majorat cu 4%, subliniind beneficiile actuale ale reformelor favorabile mediului de afaceri și o economie relativ sănătoasă în comparație cu alte țări europene. 

Marea Britanie a contrazis tendința negativă a Europei, cu o creștere de 6% a proiectelor de investiții străine directe în 2023. După un 2022 marcat de incertitudine politică, de inflație ridicată și de creșterea prețurilor la energie, investitorii au perceput anul trecut o oarecare revenire la stabilitate pe piețele britanice, furnizorii străini de software și IT fiind deosebit de loiali Londrei, care a depășit Parisul și a preluat prima poziție în topul regiunilor de investiții europene.

Investițiile străine directe în Germania au scăzut cu 12% în 2023, continuând un declin constant început odată cu debutul pandemiei de COVID-19. Investitorii industriali au fost descurajați de mediul recesionist, de prețurile ridicate la energie și de preocupările legate de securitatea aprovizionării cu energie. Birocrația complexă și costurile ridicate cu forța de muncă continuă, de asemenea, să limiteze capacitatea Germaniei de a atrage mai multe companii străine.


Reorganizarea lanțurilor de aprovizionare avantajează Europa de Sud și de Est

Mai multe țări din Europa de Sud și de Est au beneficiat în mod semnificativ de pe urma reorganizării lanțurilor de aprovizionare și a readucerii activităților de producție pe piețele de origine de către companii. Numărul de proiecte de producție a scăzut ușor în întreaga Europă, dar s-au înregistrat creșteri în Spania, Turcia, Polonia, Italia, Serbia, Republica Cehă și Ungaria. Încetinirea investițiilor în sectorul digital și în cel al serviciilor pentru întreprinderi a avut un impact asupra investițiilor în țările pentru care aceste domenii sunt puncte forte tradiționale, cum ar fi Țările de Jos și Belgia.

Războiul dintre Rusia și Ucraina continuă să afecteze investițiile pe piețele care se învecinează cu oricare dintre aceste țări, printre care România (-13%), Finlanda (-32%) și țările baltice precum Letonia (-31%) și Lituania (-40%).

Scad investițiile străine directe în sectoarele de servicii, dar industria prelucrătoare dă dovadă de reziliență

Numărul proiectelor de investiții străine directe în domeniul software,al serviciilor IT și al serviciilor profesionale și pentru întreprinderi, în mod tradițional cele mai mari sectoare de investiții din Europa, a scăzut cu 19% și, respectiv, 27%. Ambele suferă de pe urma efectelor restrângerii cheltuielilor din partea clienților lor și a unei reduceri generale a externalizării.

În schimb, investițiile în turism și cultură au crescut cu 130% în 2023. Acest sector continuă să se redreseze, deoarece consumatorii revin la nivelul de cheltuieli cu petrecerea timpului liber și călătorii, eliberați de restricțiile provocate de pandemie.

Investițiile în industria prelucrătoare și-au păstrat reziliența, scăzând cu 1%. Companiile au menținut investițiile în producție pentru a se asigura că pot satisface cererea consumatorilor, care este așteptată să crească. Actualele eforturi de reorganizare a lanțurilor de aprovizionare și de relocare a bazelor de producție în Europa au contribuit, de asemenea, la menținerea nivelurilor investițiilor în producție.

Optimismul se menține în pofida tabloului sumbru, dar riscurile persistă


În pofida unui tablou general sumbru, există motive de optimism, întrucât 72% dintre companiile intervievate au indicat că plănuiesc să își stabilească sau să își extindă operațiunile în Europa în următorul an, în creștere de la 67% în 2022, semn că Europa încă mai contează în planurile de afaceri actuale și viitoare.

Investitorii sunt optimiști în ceea ce privește perspectivele pe termen lung ale Europei, deoarece se așteaptă ca situația economică să se îmbunătățească treptat. În plus, în contextul creșterii tensiunilor geopolitice, stabilitatea relativă a marilor economii europene reprezintă un avantaj considerabil.

Cu toate acestea, liderii intervievați consideră că „povara normativă” sporită reprezintă cea mai mare amenințare la adresa atractivității Europei în următorii trei ani. Europa a fost un pionier în ceea ce privește noile inițiative de reglementare în domenii precum declararea emisiilor de dioxid de carbon, obligația de due diligence în lanțul de aprovizionare, protecția datelor și utilizarea în siguranță a inteligenței artificiale. Investitorii sunt îngrijorați de faptul că extinderea cadrului de reglementare va înăbuși creșterea și agilitatea companiilor europene. Reflectând preocupările legate de criza energetică din ultimii doi ani, „prețurile la energie și problemele de aprovizionare” sunt considerate a doua cea mai mare amenințare la adresa atractivității Europei, iar „instabilitatea politică” în Europa ocupă locul al treilea. Aceasta este cauzată de incertitudinea din perioada premergătoare alegerilor europene și de creșterea tensiunilor sociale și a radicalismului politic la nivel local.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 203 / 17040
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Bondoc și Asociații obține un nou succes în materia litigiilor de achiziții publice. Ce avocați au fost în echipa de proiect
Cererea de inițiere a procedurii de arbitraj cerută de Eurohold și EIG a fost înregistrată la ICSID | Reclamanții se pregătesc să conteste restricțiile impuse de Uniunea Europeană în privința acordurilor de investiții încheiate între statele membre și spun că un astfel de arbitraj va crea un precedent pentru alte întreprinderi din UE. Ce avocați fac parte din echipa care consiliază asigurătorul
De vorbă cu studenții admiși în fruntea listei la Facultatea de Drept a Universității București | Norris Alexandru Mircescu, al cincilea cel mai bun punctaj din anul 2022: ” Mi-am rezervat ultimii doi ani de facultate pentru a descoperi lumea avocaturii. Cel puțin momentan, îmi doresc să progresez și să mă dezvolt în România. Îmi iubesc țara și familia, nu văd cum aș putea sta departe prea mult timp de lucrurile care sunt cele mai importante pentru mine”
LegiTeam: Reff & Associates is looking for a 3-5 years Atorney at Law | Dispute Resolution
LegiTeam: Kinstellar is recruiting a junior to mid-level Litigation Lawyer
Avocații Wolf Theiss văd o creștere de 20-30%, anul acesta, în practica de Dispute Resolution | Ligia Cecilia Popescu, Partenerul Wolf Theiss care coordonează Departamentul de Litigii şi Arbitraj, al doilea ca volum de activitate și ca încasări al biroului din București: “Avem o echipă foarte puternică. O parte semnificativă a portofoliului de clienţi ai practicii provine din recomandări provenite de la firme internaţionale de avocatură”
Mergermarket - League Tables of Legal Advisors (Q1 2024) | Piața de M&A își revine în primul trimestru și crește cu o treime, la nivel global și cu 42% în Europa. CMS, printre primele în clasamentul global și în Europa. Wolf Theiss și DLA Piper, pe podium în Europa Centrală și de Est
Cine sunt și cum gândesc profesioniștii evidențiați de Legal 500 în GC Powerlist Romania | De vorbă cu Ionuț Alexandru Anghel, Group legal counsel - Ericsson, juristul trecut prin firme de top în avocatura de business și format în unele dintre cele mai sofisticate și cu miză proiecte: “Profesionistul Dreptului are, aidoma unui dascăl, o vocație socială: el trebuie să lumineze acolo unde este întuneric, să apropie acolo unde există divergență, să creeze reguli și să asigure respectarea lor, eliminând arbitrariul din societate”
LegiTeam: Reff & Associates is looking for a 0-3 years Atorney at Law | Dispute Resolution
LegiTeam: Attorney (flexible position) Competition, EU & Foreign trade - Bucharest
Cine sunt și cum gândesc profesioniștii evidențiați de Legal 500 în GC Powerlist Romania | De vorbă cu Cătălin Istrate, Head of Legal & Business Conduct la Gilead Sciences Romania: “O bună înțelegere a businessului și ieșirea din zona de risk-free sunt calități pe care juriștii ar putea să le exerseze mai mult. De asemenea, digital și AI sunt domenii pe care juriștii ar trebui să le înțeleagă cât mai bine, pentru a nu fi depășiți de ele”
Frații Micula câștigă apelul și continuă ofensiva legală împotriva statului român în instanțele americane pentru recunoașterea unei datorii de 356 mil. $ | Judecătorii americani spun că România a încercat să “reîmpacheteze” argumente anterioare și a eșuat argumentând că hotărârile CJUE în procedurile privind ajutoarele de stat au invalidat sentința. “Vom continua să urmărim executarea silită împotriva României în Statele Unite și în alte jurisdicții”, amenință avocații
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...