Ministerul Finanţelor: Ponderea investiţiilor publice creşte la 8% din PIB în bugetul pe 2026

Potrivit sursei citate, bugetul alocat fondurilor europene creşte cu peste 40% faţă de anul trecut (78 miliarde lei), prin integrarea finanţărilor din politica de coeziune, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi instrumentul SAFE pentru consolidarea capacităţilor de apărare. Din această sumă, aproximativ 6 miliarde lei reprezintă avansuri pentru proiectele finanţate prin SAFE, prin care România poate beneficia până în 2030 de aproximativ 16,2 miliarde euro.

"Fondurile vor susţine atât programe de înzestrare militară, cât şi dezvoltarea infrastructurii militare cu utilizare duală, inclusiv proiecte strategice de infrastructură de transport în zona de est a României, precum Paşcani-Suceava-Siret şi Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni", au transmis reprezentanţii MF.

De asemenea, MF precizează că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) rămâne o componentă esenţială a bugetului pentru 2026. România mai are de atras peste 10 miliarde euro de la Comisia Europeană, iar multe dintre proiecte se află deja în stadii avansate de implementare.

Până în august 2026 trebuie finalizate investiţii majore, precum Autostrada Moldovei, proiecte de infrastructură spitalicească şi investiţii în energie, eficienţă energetică şi mobilitate urbană.

"Pentru a maximiza impactul fondurilor europene şi a limita presiunea asupra datoriei publice, bugetul pentru 2026 acordă o pondere mai mare finanţărilor din granturi faţă de cele din împrumuturi. Această reconfigurare a fost posibilă în urma modificării PNRR aprobate în toamna anului trecut, care a permis adaptarea planului la actualul context fiscal-bugetar, marcat de procedura de deficit excesiv şi de traiectoria de ajustare agreată cu Comisia Europeană", relevă sursa citată.

În acest proces, Ministerul Finanţelor a sprijinit transferul unor proiecte importante din componenta de împrumut în cea de grant, inclusiv Autostrada Moldovei şi programele din Valul Renovării, investiţii cu impact major pentru economie şi pentru modernizarea comunităţilor locale.

Structura fondurilor dedicate investiţiilor include 51,3 miliarde lei din fonduri externe nerambursabile post-aderare (+42% faţă de 2025), 41,4 miliarde lei din granturi PNRR (+43%), 12 miliarde lei din împrumuturi PNRR (la acelaşi nivel ca în 2025), peste 6 miliarde lei avansuri din împrumuturi SAFE pentru proiecte precum Autostrada Moldovei şi echipamente şi tehnică militară, 2,4 miliarde lei pentru programe cu finanţare rambursabilă (+40%) şi aproximativ 50 de miliarde lei pentru programe naţionale de finanţare, inclusiv pentru apărare (la acelaşi nivel ca în 2025).

Ministerul Finanţelor precizează că Legea bugetului pe 2026 introduce un cadru detaliat şi modern de flexibilitate bugetară, care permite redistribuiri rapide între proiecte UE, PNRR şi Fondul pentru modernizare, protejează fondurile europene nerambursabile şi permite adaptarea la întârzieri sau accelerări în fluxurile de finanţare.

De asemenea, Legea impune şi termene stricte pentru raportare şi monitorizare în timp real a execuţiei bugetare şi corelează cheltuielile de indicatori de performanţă, standarde de cost şi norme metodologice. Bugetul permite astfel realocări între programe şi proiecte, astfel încât implementarea investiţiilor să poată fi adaptată rapid în funcţie de ritmul de absorbţie a fondurilor.

"Prin actuala arhitectură vor fi posibile ajustări rapide în funcţie de fluxurile de finanţare, asigurând astfel continuitatea proiectelor strategice şi accelerarea investiţiilor publice", au mai transmis reprezentanţii Ministerului Finanţelor, în comunicatul citat.

Proiectul de buget pentru 2026 este construit pe un deficit estimat la 6,2% din PIB, respectiv 127,7 miliarde lei, nivel care ar urma să scadă la 5,1% din PIB în 2027, potrivit documentului publicat de Ministerul Finanţelor.

Produsul Intern Brut este estimat în creştere cu 1%, la 2.045 miliarde lei în 2026.