Rata anuală a inflaţiei în România a fost de aproape trei ori mai mare decât media UE şi în aprilie

De asemenea, rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 3% în aprilie, de la un nivel de 2,6% în martie. Cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei în zona euro a venit din partea serviciilor (1,38 puncte procentuale), urmate de preţurile la energie (0,99 puncte procentuale) şi preţurile la alimente, alcool şi ţigări (0,46 puncte procentuale).

În cazul României, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) arătau că rata anuală a inflaţiei a crescut la 10,71% în aprilie, de la 9,87% în luna martie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 13,04%, mărfurile nealimentare cu 12,02%, iar mărfurile alimentare cu 7,39%.

"Indicele preţurilor de consum în luna aprilie 2026 comparativ cu luna martie 2026 a fost 100,84%. Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 3,1%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2026 comparativ cu luna aprilie 2025 a fost 10,7%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2025 - aprilie 2026) faţă de precedentele 12 luni (mai 2024 - aprilie 2025) a fost 9,0%", se arată în comunicatul INS.

Potrivit sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna aprilie 2026 comparativ cu luna martie 2026 a fost 100,73%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2026 comparativ cu luna aprilie 2025 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 9,5%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2025 - aprilie 2026) faţă de precedentele 12 luni (mai 2024 - aprilie 2025) determinată pe baza IAPC a fost 8,0%.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 5,5%, de la 3,9% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2026 şi anticipează că aceasta va ajunge la 2,9% la sfârşitul lui 2027, potrivit datelor prezentate marţi de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

"S-a amplificat ideea că Banca Naţională prognozează creşterea inflaţiei, când, de fapt, fraza următoare era clară: inflaţia scade la jumătate, de la aproape 11% la aproximativ 5%. Faptul că va creşte în mai şi iunie cu 0,1 - 0,3 puncte procentuale s-a amplificat la nivelul societăţii. Va creşte până prin iulie, probabil până la 11%, dar creşterile sunt mici, pentru că apoi, în iulie, august şi septembrie, vom avea deja o inflaţie de aproximativ 6%, iar spre sfârşitul anului, 5% şi ceva", a declarat Mugur Isărescu, într-o conferinţă de presă.

El a menţionat că prognoza se bazează pe datele disponibile în prezent. De asemenea, guvernatorul BNR a precizat că proiecţiile sunt strict condiţionate de ipoteze privind implicaţiile conflictului din Orientul Mijlociu şi revenirea la un minim de stabilitate politică şi guvernamentală, respectiv existenţa unui guvern.

"Este posibil ca şi în Europa inflaţia să crească, nu neapărat la 5,5%. În sfârşit, s-ar putea să nu mai fim în toamnă campioni la inflaţie. Ne dorim acest lucru, dar nu depinde numai de noi", a transmis guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.