UE a dezvăluit o nouă listă de proiecte de interes comun în domeniul energiei

Comisia Europeană a publicat joi cea de a 4-a listă de proiecte de interes comun a Uniunii, proiecte care sunt eligibile să primească finanţare europeană de până la 30 miliarde euro, şi printre care se regăsesc şi proiecte în domeniul petrolului şi gazelor naturale care ar putea să genereze critici din partea europarlamentarilor ecologişti, informează Reuters.

Lista publicată joi cuprinde 151 de proiecte şi include atât proiecte în domeniul petrolului şi gazelor naturale cât şi proiecte care au legătură cu electricitate şi reţelele inteligente care vor îmbunătăţi aprovizionarea cu electricitate şi vor integra surse de energie regenerabilă. Executivul comunitar a precizat că pe cea de a 4-a listă se regăsesc 32 de proiecte în domeniul gazelor naturale, în scădere faţă de 54 de proiecte în urmă cu doi ani. Printre acestea se regăsesc proiecte de gazoducte şi proiecte de terminale de gaze naturale lichefiate, care ar urma să facă blocul comunitar mai puţin dependent de gazele naturale ruseşti.

În ceea ce priveşte România, potrivit documentului publicat pe pagina Comisiei printre cele 151 de proiecte se regăsesc: extinderea coridorului de transport bidirecţional Bulgaria-România-Ungaria-Austria (cunoscut în prezent drept ROHUAT/BRUA) pentru a permite transportul a 1,75 miliarde mc/an în prima etapa şi 4,4 miliarde mc/an în a doua etapă, inclusiv resurse noi din Marea Neagră în a doua etapă; proiectul "Black Sea Corridor", care are rolul de a consolida coridorul de transport al energiei electrice de-a lungul coastei Mării Negre (România-Bulgaria); proiectul "Mid Continental East Corridor", care va conduce la creşterea capacităţii de schimb pe graniţele dintre România şi Serbia.

Aceste proiecte sunt considerate de importanţă pentru infrastructura energetică a UE şi sunt eligibile pentru a fi finanţate de la un fond de 30 miliarde euro care susţine infrastructura energetică, de transport şi digitală.

Parlamentul European şi Consiliul European vor avea la dispoziţie două luni pentru a accepta sau a respinge lista de proiecte.

Următorul preşedinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat că una dintre priorităţile sale este să facă UE să ajungă la neutralitate climatică până în 2050, reducând emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 40% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990.