Creșterea, în ultimii trei ani, a importanței avocatului in-house în economia afacerilor a dus la o intensificare a recrutărilor pentru acest sector. Simona Vasiliu, Legal Manager cu o bogată experiență: Departamentele juridice ale firmelor vizează, mai ales, experți în Dreptul afacerilor, axați pe contracte și teoria obligațiilor. Contează atât experiența deja acumulată, cât și profilul personal

Avocatura in-house s-a transformat într-o alternativă tentantă pentru absolvenții de Drept care își doresc o specializare într-o anumită industrie. În plus, Departamentele Juridice ale firmelor vin și cu alte avantaje, având în vedere că oferă un mediu de lucru prietenos, în care ritmul este setat astfel încât oamenii din echipă să-și acopere proiectele, dar în același timp să asigure o echilibrare între viața profesională și cea personală.

Simona Vasiliu coordonează echipa de juriști a unuia dintre cei mai importanți investitori de portofoliu din România, iar din poziția pe care o ocupă oferă a radiografie a schimbărilor care au intervenit, în ultimul timp, în recrutările care vizează Departamentele juridice, notează In-House Legal România, parte a grupului ^BizLawyer.

Creșterea, în ultimii trei ani, a importanței avocatului in-house în economia afacerilor a dus la o intensificare a recrutărilor pentru acest sector. Firmele vânează atât avocați cu experiență, cât și juniori pe care doresc să-i formeze  potrivit culturii organizaționale proprii.

Simona Vasiliu menționează că profilul profesionistului dorit în acest moment de Departamentele juridice ale firmelor vizează, mai ales, experți în Dreptul afacerilor, axați pe contracte și teoria obligațiilor. „Sunt importante și cunoștințele de limbi străine (engleză, spaniolă, italiană, franceză, germană) și reprezintă un avantaj cunoștințele privind protecția datelor, precum și unele noțiuni specifice domeniilor financiar-bancar și IT. În general, recrutarea pe poziții juridice necesită cunoștințe de Drept românesc, însă luăm în considerare și candidați care au finalizat studiile în străinătate (în special în UE) și au cunoștințe și experiență de lucru relevantă pentru poziția deschisă. În ce privește lucrul din afara României, sunt unele restricții legale cu impact pe zona de taxare, care sunt luate în considerare atunci când se stabilesc condițiile în care se poate desfășura activitatea respectivă”, completează avocatul.

Simona Vasiliu subliniază faptul că dimensiunea unei echipe juridice variază în timp (uneori se modifică destul de rapid) și depinde atât de dimensiunea și tipul companiei, de faza de dezvoltare în care aceasta se află, de proiectele pe care le derulează sau intenționează să le deruleze, cât și de politica de externalizare stabilită la nivelul organizației.

Avantajele avocaturii in-house

Având în vedere avantajele pe care le oferă, avocatura in-house nu duce lipsă de candidați. Cei care se îndreaptă către acest domeniu o fac pentru că urmăresc un program de lucru flexibil, echilibrarea activității profesionale cu timpul dedicat familiei și pasiunilor extra-job, posibilitatea de a lucra la distanță, atmosfera de cooperare din echipă, oportunitățile privind dezvoltarea profesională. Totodată, juriștii care optează pentru această zonă își doresc un mediu de lucru care oferă oportunități de învățare și dezvoltare. De asemenea, vor să activeze într-o echipă deschisă către colaborare, în care cultura organizațională este orientată către soluționarea problemelor.

„Avocatura in-house oferă o mai mare orientare către înțelegerea activității comerciale și identificarea unor soluții practice și eficiente din punct de vedere operațional; o paletă mai largă de proiecte, din diferite zone de activitate; lipsa unei presiuni pentru a calcula (în scopuri de facturare) orele de muncă alocate pe un anumit proiect; interacțiunea rapidă cu diverse echipe de business, care pot oferi un feedback deschis privind suportul juridic de care au beneficiat. Cu siguranță că sunt și altele, care țin și de structura și de modul de funcționare a unei organizații. Pe de altă parte, există și avantaje oferite de activitatea de avocatura derulată într-o firma de profil. Deși, în esență, activitatea desfășurată sub ambele forme este cea juridică, diferența majoră ține de modul de abordare, cea in-house având un caracter preponderent pragmatic, operațional”, comentează Simona Vasiliu, referindu-se la avantajele profesionale pe care le oferă activitatea specifică segmentului in-house lawyers.

Interlocutoarea  In-House Legal România explică faptul că, atunci când firma în care activează face recrutări pentru echipa de juriști, sunt avute în vedere atât cunoștințele acumulate, cât și competențele din zona „soft skills”: comunicare, lucru în echipă, gândire critică, capacitatea de a identifica soluții în diverse situații.

„Odată ce este selectat un nou membru, există un proces de integrare și suport în cadrul echipei, însă nu există o practică de a apela la cursuri externe. Training-urile externe sunt accesibile ulterior, conform programului disponibil în cadrul organizației, și sunt orientate preponderent pe zona de soft skills”, arată avocatul.

Simona Vasiliu mai spune că în alegerea noilor membri din echipă este importantă experiența profesională deja acumulată, având în vedere că mediul de lucru este unul complex și necesită unele cunoștințe privind funcționarea unei organizații/ societăți comerciale. „Examenul de admitere în Barou nu este o condițe în procesul de recrutare, este suficientă licență în Drept (Științe Juridice). Reprezintă un avantaj studiile de master/ post-universitare”, nuațează avocatul.

Formarea noilor veniți într-o echipă juridică depinde de la caz la caz, atât de structura candidatului, cât și de compania angajatoare. „În privința candidatului, contează atât experiența deja acumulată (spre exemplu - dacă este dobândită exclusiv în case de avocatură sau și în alte tipuri de organizații), cât și profilul personal: dacă este o persoană mai ușor sau mai greu adaptabilă la schimbări, dacă este deschisă spre învățare și lucru în echipă etc. În privința organizației angajatoare, sunt relevante cultura organizațională, dimensiunea și structura internă a companiei, activitatea desfășurată etc. În funcție de această multitudine de factori, integrarea se poate face uneori destul de rapid (două-trei luni), alteori pe o perioadă mai îndelungată - șase luni -un an”, încheie Simona Vasiliu.