
Costel Alexe, ministrul Mediului: Nu ne vom atinge ţinta de 50% pe reciclare până la finele anului 2020 şi vom intra în infringement
26 Februarie 2020
AGERPRESMinistrul de resort a arătat că România trebuie să ţină cont de faptul că, în următorul exerciţiu financiar, Comisia Europeană nu va mai acorda finanţări pentru modernizarea SMID-urilor (Sisteme de Management Integrat al Deşeurilor, n.r.), nu recomandă construcţia altor gropi de gunoi şi nici construcţia de incineratoare.
România nu va atinge ţinta de 50% ca rată de reutilizare şi reciclare din masa totală a cantităţilor de deşeuri municipale la final de 2020, vom intra într-o procedură de infringemenent şi va trebui să plătim nişte penalizări până ne conformăm, a afirmat, miercuri, într-o conferinţă de specialitate, Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
"Din păcate, noi, astăzi, nu ne vom atinge ţinta de 50% (rată de reutilizare şi reciclare din masa totală a cantităţilor de deşeuri municipale, n.r.), la final de 2020. Noi nu reciclăm cât ne-am dori, nu pentru că nu ar avea cine şi nu ar avea cum, ci pentru că nu prea avem ce. Problema noastră cea mai importantă astăzi este cum toate aceste deşeuri cu o valoare ridicată, în loc să le vedem la gropile de gunoi, ar trebui să ajungă la reciclatori. Am o pasiune pentru păduri, dar nu vreau să vă ascund că am fost la groapa de gunoi de la Boldeşti, din Prahova, apoi am fost la Chiajna, ieri la Glina şi mi se rupe sufletul când văd în aceste depozite imense cantităţi de PET-uri care în mod normal ar putea fi reciclate. Dacă nu atingem această ţintă, vom intra în procedură de infringement şi vom plăti nişte penalizări până când ne vom conforma. S-ar putea ca acest cost al penalităţilor să fie mai mare decât dacă am fi investit în a fi focusaţi să luăm măsuri preventive", a declarat Alexe.
"Din păcate, noi, astăzi, nu ne vom atinge ţinta de 50% (rată de reutilizare şi reciclare din masa totală a cantităţilor de deşeuri municipale, n.r.), la final de 2020. Noi nu reciclăm cât ne-am dori, nu pentru că nu ar avea cine şi nu ar avea cum, ci pentru că nu prea avem ce. Problema noastră cea mai importantă astăzi este cum toate aceste deşeuri cu o valoare ridicată, în loc să le vedem la gropile de gunoi, ar trebui să ajungă la reciclatori. Am o pasiune pentru păduri, dar nu vreau să vă ascund că am fost la groapa de gunoi de la Boldeşti, din Prahova, apoi am fost la Chiajna, ieri la Glina şi mi se rupe sufletul când văd în aceste depozite imense cantităţi de PET-uri care în mod normal ar putea fi reciclate. Dacă nu atingem această ţintă, vom intra în procedură de infringement şi vom plăti nişte penalizări până când ne vom conforma. S-ar putea ca acest cost al penalităţilor să fie mai mare decât dacă am fi investit în a fi focusaţi să luăm măsuri preventive", a declarat Alexe.
Ministrul de resort a adăugat că România trebuie să ţină cont de faptul că, în următorul exerciţiu financiar, Comisia Europeană nu va mai acorda finanţări pentru modernizarea SMID-urilor (Sisteme de Management Integrat al Deşeurilor, n.r.), nu recomandă construcţia altor gropi de gunoi şi nici construcţia de incineratoare.
"Avem groapa de gunoi de la Chiajna, care are staţie de sortare. Am fost ieri (marţi, 25 februarie 2020, n.r.) la Glina, care are o staţie de sortare ce ar putea să sorteze până la 70.000 de tone de deşeuri pe oră. Sunt convins că dacă aceste staţii de sortare din ţară ar funcţiona, nu am mai fi nevoiţi să ducem la groapa de gunoi foarte multe materiale. După cum bine ştiţi, Comisia Europeană, în următorul exerciţiu financiar, nu va mai finanţa modernizarea SMID-urilor, nu recomandă construcţia altor gropi de gunoi şi nici construcţia de incineratoare. Astfel încât, dacă nu ajungem la 50% la final de an, aproape că suntem obligaţi prin 2030 să ducem la depozitul ecologic de deşeuri doar 10%. Trebuie să plătim fiecare dintre noi pentru cât aruncăm. Avem Legea compostului, care este pe un traseu legislativ. Cred că privim un pic greşit, pentru că de fiecare dată s-a aşteptat ca lumina să vină de la ministere. S-au făcut de multe ori consultări publice, ultimul caz cinci zile pe Facebook. Asta nu este consultare publică", a susţinut oficialul.
Alexe a apreciat că autorităţile publice locale trebuie să fie mai implicate în privinţa colectării deşeurilor municipale şi că, pe de altă parte, autorităţile de control nu-şi fac treaba aşa cum ar trebui.
"Consider că autorităţile publice locale trebuie să fie mult mai mult preocupate de ceea ce înseamnă colectare separată, nu doar de salubrizarea comunităţilor. Astăzi, din păcate, avem această mentalitate doar să facem curăţenie. Trebuie să vă mărturisesc că autorităţile de control din ţara noastră nu-şi fac treaba aşa cum ar trebui şi nu vreau să nominalizez pe nimeni. Dacă Garda de Mediu, dacă APM-urile, dacă AFM-urile ar fi urmărit dacă sunt respectate contractele între autorităţile publice locale şi operatori, dacă ar fi verificat cum operatorii îşi fac treaba, am fi reuşit, numai că toate instituţiile de control ale statului român din subordinea oricărui minister aproape că intenţionat au fost subdimensionate, subfinanţate şi dacă a mai intervenit şi politicul ajungem în situaţia în care nu suntem acolo unde ne-a dori cu toţii. Am lansat public către toţi cei care sunt implicaţi în această industrie, de la producători la reciclatori, să facem în aşa fel încât să fie un consens. La nivel de Bucureşti suntem la 8% grad de reciclare. Haideţi să începem să nu mai arătăm cu degetul către alţii că nu şi-au făcut treaba", a precizat Costel Alexe.
Acesta a menţionat că este un mare fan al sistemului garanţie-depozit şi consideră că "un mai bun audit extern decât face Comisia Europeană nu cred că face nimeni".
"Avem reale probleme, astfel încât sunt absolut convins că vom reuşi să facem lucrurile aşa cum trebuie. Avem atât de multe legi în România care au fost anunţate atât de pompos. Din păcate, nu au mai avut norme de aplicare. Eu nu pot spune că toţi cei care au fost înaintea mea au făcut numai rău, pentru că nu am mai progresa. Aşa ar putea veni şi cineva după mine şi să spună că ce a făcut Alexe şi guvernul liberal nu e bine. Sunt un mare fan al sistemului garanţie-depozit, pentru că astfel consider că într-un viitor foarte apropiat, cu sprijinul industriei, producătorilor, cu cei care astăzi sunt retaileri, vom avea un consens pe acest subiect. Sunt convins că România va reuşi să-şi crească aceste procente de colectare separată şi de reciclare şi să ne atingem cât mai mult ţintele (...) Pe drumul către eveniment, waze-ul îmi arăta că o distanţă de 1,3 kilometri va fi parcursă în 21 de minute cu maşina, şi 17 minute dacă am fi venit pe jos. Este unul dintre motivele pentru care nici eu, nici unul dintre dumneavoastră nu ne vom muta din Bucureşti, în speranţa că vom ajunge totuşi să circulăm mai bine", a subliniat demnitarul.
Conform datelor oficiale, în prezent, în România se reciclează doar 13% din cantitatea totală de deşeuri, în condiţiile în care ţinta asumată de ţara noastră pentru finele anului 2020 este de 50%. În acest context, aproape 70% din cantitatea de deşeuri generată se aruncă la gropile de gunoi.
Începând cu data de 1 ianuarie 2019 a devenit obligatoriu sistemul "Plăteşti pentru cât arunci", iar taxele pentru gunoiul "dus la groapă" a crescut de la 30 lei/tonă în 2019, la 80 lei/tonă, în 2020).
De asemenea, de la 1 ianuarie 2020, companiile care introduc pe piaţa naţională echipamente electrice şi electronice vor datora contribuţia de 4 lei/kg, respectiv 20 lei/kg (pentru lămpi), ca diferenţă dintre cantităţile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice corespunzătoare obligaţiilor anuale de colectare (45%) şi cantităţile efectiv colectate. În plus, începând cu anul 2021, rata obligatorie de colectare va creşte la 65%.
Potrivit ministerului de resort, în prezent, România are deschise 13 proceduri de infringement şi multe de preinfringement în relaţia cu Comisia Europeană, dintre care trei în domeniul managementului deşeurilor.
Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, participă miercuri la conferinţa Circular 7, organizată în cadrul Conferinţelor Green Report.
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
Articol 9456 / 9813 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |

BREAKING NEWS
ESENTIAL
LegiTeam: Lawyer - Dispute Resolution and Employment | GNP Guia Naghi and Partners
PNSA a asistat una dintre cele mai mari finanțări acordate în ultimii ani | Grupul Ameropa, client tradițional al casei de avocatură, semnează o facilitate de refinanțare de 1,35 miliarde USD cu un sindicat format din trei bănci. Partenerul Bogdan C. Stoica a coordonat echipa, cu contribuția Ioanei Lazăr (Senior Associate) și a Crinei Stan (Associate)
LegiTeam: Lawyer - Pharma & Regulatory and Public Procurement Team | GNP Guia Naghi and Partners
Kinstellar a asistat cumpărătorul East Grain într-una dintre cele mai mari tranzacții din agrobusiness din ultimii ani. Vânzătorii au fost asistatați de avocați italieni, care au coordonat și echipa din București a unei firme internaționale
WTR Global Leaders 2025 | Ana-Maria Baciu (Baciu Partners), Sorina Olaru și Florina Firaru (NNDKP), Ciprian Dragomir (TZA) și Alina Tugearu (ZRVP), printre cei 17 români care au intrat în liga celor mai apreciați specialiști în domeniul mărcilor, la nivel global. Cine sunt aceștia, prin ce s-au remarcat și cum îi văd clienții
CMS | Join Our Team: Tax Consultant - Tax Department
Bondoc si Asociații asistă un consorțiu de bănci și instituții financiare în finanțarea de 331 milioane EUR pentru faza a doua a parcului eolian Vifor din Buzău. Echipa, coordonată de partenerii Simona Petrișor, Diana Ispas și Monica Iancu, cu suportul partenerului Cosmin Stăvaru
LegiTeam: Lawyer - Tax Controversy and Tax Litigation | Reff & Associates
Kinstellar își consolidează practica de Energie din București prin recrutarea Ralucăi Gabor (Counsel) | Iustinian Captariu, coordonatorul practicii regionale de Energie a Kinstellar: ”Alăturarea Ralucăi ne întărește angajamentul de a excela într-unul dintre cele mai dinamice și strategice sectoare din România”
Legal 500 - Central and Eastern Europe Awards 2025 | Clifford Chance, Filip & Company și Băncilă, Diaconu și Asociații sunt pe lista scurtă pentru titlul de ”Firma anului în România”. Horea Popescu (CMS), Ruxandra Bologa (NNDKP), Madalina Rachieru-Postolache (Clifford Chance) și Ana-Maria Baciu (Baciu Partners) printre candidații la titlul ”Romania Lawyer of the Year”. Alți 18 avocați români și 8 firme locale concurează la premiile regionale
Țuca Zbârcea & Asociații stabilește un precedent important în domeniul serviciilor digitale și comerțului electronic | Reprezentarea, asigurată de o echipă coordonată de Alina Ungureanu (partner) și Cătălina Ionescu (senior associate)
Schoenherr și Asociații promovează trei avocați în pozițiile managing attorney at law și senior attorney at law | Sebastian Guțiu (managing partner): ”Schoenherr continuă să se extindă în România, unde echipa noastră numără în prezent peste 75 de avocați și avem planuri mari pentru perioada următoare”
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...