ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Impactul optimizării fiscale a muncii în România – între legalitate și ilegalitate

09 Iunie 2022   |   Iancu GUDA, CFA, EMBA

Din cele 23.059 de companii incluse în eșantionul analizat, numărul companiilor cu risc ridicat de optimizare fiscală a variat între 5.500 – 5.900 în funcție de anul din perioada analizată.

 
 

Obiectivul și concluziile studiului

Observ extinderea unei practici fiscale care afectează negativ bugetul public (deci, bunăstarea noastră), și despre care se vorbește deschis, cu o relaxare șocantă, inclusiv în diferite conferințe de afaceri sau chiar la televizor: practica unor companii de “optimizare” fiscală a costurilor cu forță de muncă. În opiniile exprimate public (inclusiv de către unii politicieni!), există două suspiciuni: (i) o parte din angajații care sunt plătiți la nivelul salariului minim pe cartea de muncă mai primesc în paralel beneficii bănești nefiscalizate din partea angajatorilor (plata la negru); (îi) o parte din angajați sunt externalizati pe contracte de colaborare de tip PFA / microîntreprindere pentru reducerea impozitelor și contribuțiilor sociale plătite.


Dacă prima practică este complet ilegală, a doua este într-o zonă gri, deoarece legalitatea externalizarii forței de muncă pe un contract de colaborare constă în caracterul independent al activității. Practic, totul este în regulă din punct de vedere fiscal dacă persoana respectivă respectă câteva condiții: prestează serviciile către mai mulți agenți economici, își poate alege programul de lucru sau locul desfășurării activității, riscurile inerente muncii sunt asumate de către persoana respectivă și alte câteva condiții mai extinse enumerate în codul fiscal).

Dacă … problema este la acest “dacă”. Pentru că, în realitate, mulți dintre noi cunoaștem companii sau oameni care apelează la aceste practici pentru reducerea costurilor fiscale, dar unde activitatea este una dependentă, adică acel prestator de servicii lucrează doar pentru o singură companie, iar atunci “optimizarea” este evaziune fiscală. Problema devine un cancer al societății atunci când închidem ochii și nu facem nimic, pentru că “nu ne afectează pe noi” / ori “de ce să mă implic și să am probleme”. Ei bine, ar trebui să ne implicăm, pentru că evaziunea fiscală înseamnă pierderea de oportunități, investiții nerealizate și scăderea bunăstării noastre.

Eu am decis să mă implic și să contribui cu o analiză pentru evaluarea impactului fiscal cauzat de externalizarea ilegală a forței de muncă. Metodologia propusă este unică și fără precedent în cercetările realizate până acum în Romania: am calculat impactul pornind de la nivel micro → macro. Am analizat situațiile financiare publice ale companiilor, am calculat impactul fiscal (taxele neplatite) și am ajuns la următoarele concluzii:
-    Eșantionul analizat: 23.059 companii cu venituri > 1 milion euro care angajează cca. 2 milioane de salariați (50% din întreaga forță de muncă din sectorul non-public), analizând situațiile finanicare publice pentru perioada 2015-2020;
-    Jumătate din aceste companii au fost încadrate pentru cel puțin 1 an din perioada 2015-2020 în clasa de risc major privind externalizarea ilegală a forței de muncă. În fiecare an 1 din 4 companii analizate erau incluse în această clasă de risc;
-    Impactul fiscal maximal (caracterul ilegal al externalizarii forței de muncă este valabil pentru toate companiile încadrate în clasa de risc majos) este de 54,3 miliarde lei în perioada 2015-2020. Aceasta înseamnă impozite și contribuții sociale neplatite de aproape 11 miliarde euro. Cu acești bani se putea dubla rețeaua de autostrăzi din România (cca. 900 km de autostrada la un cost estimat de 10 milioane euro / km) și se putea construi un spital modern în fiecare județ (42 de spitale x 50 milioane euro / spital). Ce ar fi fost dacă …
-    Fenomenul evaziunii fiscale prin externalizarea ilegală a muncii a luat amploare în perioada analizată. Practic, impactul fiscal prin taxele neplatite a crescut cu 60%, de la 7,1 mld lei (2015) până la 11,3 mld lei (2020). Combinația perfectă a unor factori motivaționali care a determinat din ce în ce mai mulți antreprenori să meargă până la limită cu această practică, sau chiar dincolo de ea: creșterea salariilor, taxele ridicate pe muncă dar reduse pe capital;
-    Impozitele neplatite  prin externalizarea ilegală a forței de muncă reprezintă cca. 8% din contribuțiile sociale și impozitul pe veniturile din salarii încasate la bugetul public. Practic, pentru fiecare 100 de lei taxe încasate pe muncă, statul ar mai fi putut încasa încă 8 lei doar prin eliminarea practicilor de externalizare ilegală a forței de muncă.

Cum am ajuns la toate aceste cifre și concluzii? Studiul care urmează prezintă metodologia  și rezultatele obținute la final sunt detaliate la final, atât din perspectiva impactului total cât și a distribuției sectoriale.

Metodologie – cum depistăm companiile cu risc major de externalizare ilegală a forței de muncă?

Simplu: follow the money! Nu trebuie decât să ne imaginăm care sunt efectele vizibile asupra contului de profit și pierdere în cazul companiilor care externalizeaza forța de muncă pe contracte de colaborare PFA / microîntreprindere, în loc să contracteze angajații legal, prin intermediul contractelor de muncă. Nu trebuie să ai doctorat în economie pentru a realiza că efectele imediate sunt următoarele în cazul companiilor care promovează astfel de practici în oglindă cu media sectoriala (companii similare cu aceeași activitate):
-    Ponderea cheltuielilor cu personal în total cheltuieli exploatare este mai redusă
-    Ponderea altor cheltuieli de exploatare (categoria prestațiilor oferite de terți) în total cheltuieli este mai mare (practic, aici sunt incluse facturile emise de subcontractorii de tip PFA / microîntreprindere)
-    Cifra de afaceri / angajat este superioară față de media sectorială, în special datorită efectului de bază (compania cu risc are mai puțini angajați contractați pe cartea de muncă). Practic, vânzările sunt nejustificat de mari având în vedere numărul redus de angajați
-    Salariul mediu brut / lună este inferior față de media sectorială, probabil o parte fiind plătită prin subcontractare (există practici mixte, cu salariul trecut pe cartea de muncă la nivelul minim, iar diferența este plătită pe bază de factură emisă de același angajat de pe o altă companie.

În tabelul următor am exemplificat cei 4 indicatori care ne pot alerta asupra riscului de externalizare a forței de muncă către activități de tip PFA / microîntreprindere. Pentru aceasta am folosit mediile la nivel național pentru toate companiile active în România privind structura contului de profit și pierdere, în oglindă cu un exemplu fictiv al unei companii care promovează astfel de practici. În scopul semnalării unui risc relevant, au fost considerate deviații de + / - 10% ale companiilor din eșantion față de mediile sectoriale.



Descrierea eșantionului de companii selectate pentru această analiză:
-    au fost selectate companiile care înregistrează venituri > 1 milion euro și care au depus situațiile financiare pentru fiecare an din perioada 2015 – 2020. Dimensiunea companiilor este necesară pentru nivelul detaliilor financiare suficiente pentru efectuarea calculelor care sunt descrise mai departe. Au fost alese doar companiile care au depus situațiile financiare pentru fiecare exercițiu din perioada analizată pentru a elimina efectul de supraviețuire (companiile radiate nu mai depun situațiile financiare) / regenerare (companiile nou înființate nu au depus situațiile financiare în trecut). Astfel, rezultatele privind impactul fiscal calculat în fiecare an nu sunt distorsionate de efectele menționate, în baza principiului de comparabilitate și continuitate
-    eșantionul rezultat → 23.059 companii, care concentrează venituri totale de 1.212 mld lei pe parcursul anului 2020 (reprezentând 75% din veniturile tuturor companiilor active în România) și cca. 2,1 mil angajați (reprezentând 53% din totalul salariaților din sectorul nonpublic pe parcursul anului 2020)
-    au fost încadrate în clasa de risc ridicat privind externalizarea forței de muncă către contracte de tip PFA / microintreprinderi companiile care au bifat cel puțin 3 din cele 4 criterii (semnale de risc) detaliate anterior. Acest aspect este necesar tocmai pentru a diferenția companiile care externalizeaza forța de muncă către companii de leasing de personal (activitate integral legală) față de cele care externalizeaza către activități de tip PFA / micro.

Pentru companiile incluse în clasa de risc ridicat de optimizare fiscală a costurilor cu forță de muncă prin externalizarea către activitate independentă PFA / microîntreprindere a fost calculat impactul fiscal folosind următoarea abordare:
-    În primul rând, a fost determinat ecartul dintre ponderea costurilor cu salariile în total cheltuieli de exploatare la nivel sectorial și cel înregistrat de fiecare companie încadrată în clasa ridicată de risc
-    Ecartul descris la punctul anterior a fost calculat procentual, iar apoi aplicat la valoarea absolută a cheltuielilor de exploatare înregistrate de companiile analizate pentru fiecare an din perioada 2015-2020
-    Practic, se determină astfel echivalentul de salarii brute neînregistrate în contabilitate din cauza externalizarii angajaților respectivi pe contracte de colaborare către activități independente de tip PFA sau microîntreprindere
-    Rezultatele obținute din eșantionul analizat au fost extrapolate la nivel național folosind multiplicatorul de reprezentativitate. Acest multiplicator a fost determinat că raport dintre impozitul pe venit și contribuțiile sociale plătite de toate companiile active în România (conform execuției bugetare publicate de Ministerul Finanțelor) / impozitul pe venit și contribuțiile sociale plătite de companiile din eșantionul analizat.

Impactul fiscal

Din cele 23.059 de companii incluse în eșantionul analizat, numărul companiilor cu risc ridicat de optimizare fiscală a variat între 5.500 – 5.900 în funcție de anul din perioada analizată. În medie, aproape 24% din companiile analizate au fost incluse în clasa de risc ridicat. Totuși, numărul de companii unice care au fost încadrate în clasa ridicată de risc este de 10.285, ceea ce înseamnă că, în medie, 44% din companiile analizate au fost încadrate cel puțin un an în profilul companiilor care optimizează fiscal costurile cu forță de muncă.   



Aplicând metodologia descrisă la punctul anteior, tabelul de mai jos surprinde impactul taxelor (impozit pe venit și contribuții sociale) neplătite de companiile încadrate în clasa ridicata de risc privind optimizarea fiscală, în cazul în care riscul se materializează pentru toate aceste companii. Astfel, se estimează că cca. 8% din contribuțiile sociale și impozitele care ar trebui plătite (dacă toate contractele de colaborare ar fi încadrate în regimul fiscal al contractului de muncă) nu sunt plătite în realitate. Impactul fiscal total maximal estimat pentru perioada 2015-2020 cauzat de optimizarea fiscală prin externalizarea forței de muncă către activități independente indică o diminuare a veniturilor publice cu 54,29 mld lei. Impactul este major, în condițiile în care impozitul și contribuțiile neplatite reprezintă:
-    cca. 1% din PIB în fiecare an din perioada analizată. În condițiile în care România înregistrează o pondere a veniturilor publice raportate la PIB aproape de 30% în perioada analizată, cu 10pp mai puțin decât media țărilor membre UE, deducem faptul că 10% din economia subterană din România este cauzată de optimizarea fiscală a taxelor privind forța de muncă externalizata către activități independente sau microintreprinderi
-    cca. 38% din toate investițiile publice realizate de statul român în perioada 2015-2020. Impactul taxelor neplătite din optimizarea fiscală a forței de muncă se ridică la 11,3 mld euro pentru perioada analizata, bani cu care se puteau construi 42 de spitale (cost estimat de 50 mil euro / spital pentru fiecare reședință de județ) și se putea dubla infrastructura de autostrăzi în Romania (cca. 900 km de rețea adițională de autostrăzi la un cost mediu de 10 mil eur / km autostradă).




Impactul fiscal al impozitelor și contribuțiilor sociale neplătite din cauza activităților de optimizare fiscală poate fi calculat și din perspectiva distribuției sectoriale în funcție de codul CAEN principal al companiilor suspecte de astfel de practici pe pacursul anului 2020. Astfel, aproape două treimi din toate impozitele și taxele neplătite din cauza acestui fenomen provin din 5 industrii: comerțul cu ridicata și distribuție (15%), IT (13%), alte activități și servicii prestate în special companiilor (12%), construcții (11%) și transporturi (10%). Majoritatea acestor sectoare conduc și în topul frecvenței fenomenului de optimiare fiscală, în condițiile în care ponderea companiilor suspecte de aceste practici în total companii fluctuează între 30%-40%.



 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 194 / 17629
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Studiu Refinitiv | Cum și-au împărțit firmele de avocatură harta fuziunilor și achizițiilor din zona EMEA după primele cinci luni din 2022. CMS domină clasamentul general, iar o firmă cu 200 de avocați ocupă primul loc în Europa Estică
LegiTeam | Bulboacă & Asociații recrutează Avocat Senior (Banking & Finance)
LegiTeam | Bulboacă & Asociații recrutează Avocat Stagiar (Banking&Finance)
În ciuda condițiilor grele în care se derulează afacerile, preocuparea pentru respectarea regulilor privind protecția datelor personale nu și-a pierdut importanța, spun avocații CEE Attorneys | Krisztina Voicu, Partener: Am construit o echipă specializată în protecția datelor personale, formată din avocați care au deja experiență considerabilă în această arie. Unul din trei proiecte presupune abordare și consultanță și din perspectiva GDPR
Aria de Employment de la Mușat & Asociații a avut în ultimul an o încărcătură constantă de proiecte de anvergură, atât din perspectiva activității de consultanță, cât și în sfera litigiilor de muncă | De vorbă cu avocații firmei despre mandatele strategice încredințate de companii lideri în industrii variate și provocările anului 2022 pe piața muncii. Creșterea numărului de cereri care vizează restructurarea afacerii, urmată de șomaj tehnic sau de concedieri, evidențiată în analiza tendințelor observate de specialiști anul acesta
Noile tendințe și schimbarea priorităților pe piața muncii, analizate de avocații ZRVP | Cătălin Micu, Partener: Firmele se vor concentra pe gestionarea celor două segmente de salariați care vor prinde cel mai probabil contur: „angajații inhouse” și „angajații freelanceri” . Proiectele cu un consum semnificativ de resurse sunt cele în care se lucrează la „rescrierea” procedurilor ̸ politicilor necesare pentru implementarea pe termen lung a sistemului de lucru hibrid
Pharmaceuticals & Life Sciences | Chiar dacă o anumită incertitudine a fost creată de pandemia Covid-19 sau de războiul din Ucraina, România pare că rămâne o piață interesantă, cel puțin la nivel regional, spun avocații Filip & Company. Silviu Vasile (Counsel): Am asistat în mandate ce au implicat relocarea unor activități din Ucraina în România. Este posibil ca, pe măsură ce războiul se prelungește, să întâlnim și situații de deschidere de activități medicale în România sau de dezvoltare a unor capacități suplimentare de producție sau distribuție
În ultimele 12 luni, avocații firmei Bulboacă & Asociații au fost implicați în peste zece fuziuni și achiziții, dintre care patru încă sunt în derulare. De vorbă cu Adrian Bulboacă (Managing Partner), despre factorii cheie ai evoluției tranzacțiilor de tip M&A în acest an, industriile în care există apetit pentru investiții, clienți și proiecte importante
Elementele de noutate în stabilirea sancțiunilor, aduse de ghidul Comitetului European pentru Protecția Datelor, explicate de avocații Filip & Company. Raluca Pușcaș (Partener): Amenda trebuie să își atingă obiectivul de a descuraja încălcările viitoare, să fie eficientă și proporțională | Bilanțul a patru ani de GDPR, cu accent pe evoluția practicii de Privacy & Data Protection și proiectele complexe în care este implicată echipa
LegiTeam: Alătură-te echipei de avocați Mitel & Asociații | Avocați definitivi (Employment)
LegiTeam: CMS CAMERON MCKENNA NABARRO OLSWANG LLP SCP is loooking for an associate | Banking & Finance
Bondoc și Asociații anulează în instanță o decizie a Consiliului Național al Audiovizualului
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...