Oros susţine că strategia de gestionare a apei nu a fost acceptată în PNRR pentru că ”nu era suficient de verde“

 

"Cu siguranţă în următorii ani, proiectul va fi finanţat din alte surse, pentru că este necesar, este vital şi dacă în PNRR Comisia a decis că nu poate finanţa, cu siguranţă de la bugetul de stat va trebui să alocăm bani, sume serioase, în aşa fel încât într-un ritm mai alert decât s-a făcut până acum să avem o strategie de gestionare a apei cât mai inteligentă şi cât mai utilă nouă", a declarat, joi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, într-o conferinţă de presă.

 

El a prezentat un document realizat European Insitute of Public Administration, care arăta mai multe drafturi ale PNRR-urilor satelor membre depuse în noiembrie 2020, iar România era trecută cu cel mai verde program de rezilienţă - 64,8%, în timp ce Slovenia avea 42%, Germania - 40%, Grecia - 38%, Cehia - 38% iar Bulgaria - 37%.

 

"Anul trecut vorbeam despre această strategie de gestionare a apei şi aveam alocată o sumă de 6,5 miliarde de euro. Se poate observa uşor că România avea de departe cel mai verde program naţional de rezilienţă şi cuprindea lucrări de irigaţii, desecare-drenaj, combaterea eroziunii solului, prevenirea deşertificării şi sistem antigrindină. Aceasta este poza din noiembrie când a ajuns primul draft la Comisia Europeană. Atât de verde era planul naţional trimis de Ministerul Agriculturii şi nepricepuţii de la ANIF", a subliniat Oros.

 

Ministrul a precizat că draftul proiectului privind strategia de gestionare a apei, trimis CE în noiembrie anul trecut, avea soluţii tehnologice noi, digitalizate, folosea materiale prietenoase cu mediul şi se putea produce energie verde şi ieftină.

 

"Ce am vrut să facem, pornind de la imaginea acelor canale? Avem 9.600 de kilometri de canale principale, unii au spus că ne-am prezentat cu soluţii învechite, dar noi porneam de la ceea ce aveam. Ce speram să facem cu acele canale care existau? Soluţii tehnologice noi, impermeabilizare cu materiale prietenoase cu mediul, digitalizare, sisteme SCADA, iar soluţie mai verde decât ceea ce am prezentat noi nu cred că era. Puteam să producem deasupra acestor canale, prin montarea acestor panouri fotovoltaice, pe o suprafaţă care altfel nu este utilizată nicicum, foarte multă energie verde şi foarte multă energie ieftină, dar care să ne permită să împingem acolo unde într-adevăr, sistemul vechi, pe care l-am moştenit necesită că apa să fie împinsă la 7 trepte, iar la preţul energiei de acum este total neviabil. Asta era soluţia pe care noi am prezentat-o. Era şi verde, era şi digital, şi producea şi energie pe suprafaţă mare", a explicat ministrul Agriculturii.

 

Potrivit sursei citate, suprafaţă totală aflată deasupra acestor canale este de aproximativ 96 de milioane de metri pătraţi (mp) şi chiar dacă nu era toată utilizată integral tot se putea produce suficientă "energie verde şi ieftină", fără ca alte terenuri agricole să fie scoase din circuit cu acelaşi scop.

 

"Ca sa aveţi un termen de comparaţie: un MW se produce pe două hectare de panouri solare, pe 20.000 metri pătraţi. Avem deasupra acestor 9.600 de km de canale, cu o înălţime medie de 10 metri, avem o suprafaţă de 96 de milioane de mp. Probabil nu putea fi toată această suprafaţă utilizată, dar cu siguranţă o avem, este expusă în câmp, o avem la dispoziţie şi nu poate fi utilizată altfel. Poate produce energie verde şi ieftină şi nu mai scoatem din circuitul agricol, pentru că avem zeci de cereri de la investitori, care vor să producă energie verde, să scoatem din circuitul agricol terenuri arabile sau terenuri agricole având această suprafaţă imensă. Aceasta era soluţia învechită pe care Comisia nu a acceptat-o, deşi în noiembrie era cel mai verde program de rezilienţă şi redresare. Sigur aici aveam şi extinderea sistemului antigrindină şi creşterea precipitaţiilor, care este într-un anumit stadiu. Avem 100 de punte de lansare, dar ca să acoperim întreaga suprafaţă aveam nevoie de încă 110 milioane de euro, iar dacă ne uităm în jurul nostru atât Serbia cât şi Ungaria, până şi Republica Moldova au asemenea sisteme de antigrindină. De aceea am cuprins şi noi în acest program acest proiect", a explicat şeful de la Agricultură.

 

Întrebat pe cine consideră responsabil de acest eşec de a nu fi acceptată finanţarea strategiei de gestionare a apei prin PNRR, Oros a răspuns: "În primul rând nu este un eşec aşa cum a fost alcătuit programul. Îmi este greu să găsesc un vinovat. Dacă cei de Comisie nu au dorit să finanţeze partea de irigaţii, ci doar partea de desecare-drenaj, repet, cu siguranţă vom găsi resurse să facem ceea ce ne-am propus".

 

În ceea ce priveşte motivul pentru care reprezentanţii CE au tăiat aceste fonduri din PNRR, ministrul a subliniat că i s-a transmis doar că proiectul nu a fost suficient de verde pentru irigaţii.

 

"Mie personal nu mi-au spus. (...) Ceea ce am aflat este că nu era suficient de verde pentru irigaţii. Asta este ceea ce a venit oficial de la CE, deşi în discuţiile tehnice niciodată nu ni s-a spus acest lucru", a adăugat acesta.

 

Adrian Oros a prezentat în conferinţa de presă şi situaţia celorlalte proiecte depuse prin PNRR de Ministerul Agriculturii, în condiţiile în care proiectul privind reţeaua de depozite regionale a fost de asemenea eliminat de la finanţare.

 

"Noi am avut un proiect privind reţeaua naţională de depozitare, distribuţie şi comercializare a produselor alimentare româneşti. Am conceput atunci o reţea de 8 depozite logistice mari, unde să avem şi Rezerva naţională, dar ele să fie operaţionalizate într-o reţea cu celelalte depozite care sunt şi care vor mai fi făcute pe măsura 4.1 sau 4.2, pentru că am constatat o dorinţă crescută a consumatorilor faţă de produsele româneşti, dar şi unii dintre producători au declarat că ar dori să aibă o asemenea reţea. Trebuia început de undeva, trebuia creat ceva în jurul căreia sa se clădească aşa ceva", a arăt ministrul.

 

Potrivit sursei citate, şi proiectele depuse împreună cu Ministerul Cercetării şi Inovării pe o fişă scrisă pentru economie circulară privind băncile de gene şi colectarea lânii au fost eliminate de la finanţare din PNRR.

 

"Am aflat azi dimineaţa că două proiecte pe care le avem cu Ministerul Cercetării şi Inovării, băncile de gene şi de colectare lână - fişa era scrisă pentru economie circulară sau bioeconomie, am fost dirijaţi să facem o fişă comună cu acest minister - pentru că şi acolo s-au tăiat sume consistente, cele două proiecte nu vor mai fi finanţate. Cel puţin pentru Băncile de Gene căutăm o soluţie cu ministrul Teleman (ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ciprian Teleman, n.r.) pe un alt program pe care îl are ministerul", a subliniat Oros.

 

Pe de altă parte au rămas în PNRR fondurile de 230 de milioane de euro pentru realizarea sistemului de desecare, programul realizat împreună cu Ministerul Învăţământului privind liceele agricole şi învăţământul dual, în aşa fel încât fiecare liceu agricol să aibă minimum 5 ferme partenere şi platformele de colectare dejecţii proiectate împreună cu cei de la Ministerul Mediului. "Cam atât a rămas din proiectele pe care MADR le-a depus în acel draft în noiembrie, la Bruxelles, şi care era verde 64%", a spus el.

 

Ministrul a precizat că şi-a dorit să vină cu aceste explicaţii pe marginea PNRR, deoarece sunt persoane care critică munca celor din minister şi de la ANIF, care "au muncit zi lumină şi anul trecut şi anul acesta" pe aceste proiecte.

 

"M-am abţinut să vorbesc despre PNRR în această perioadă, dar am comentat acum, după ce unii care nu nimic de a face cu PNRR din agricultură nu s-ar fi exprimat în aceste zile incriminând incompetenţa oamenilor din MADR sau a celor de la ANIF. Eu vă spun că am fost aici cu ei şi au muncit zi lumină şi anul trecut şi anul acesta, iar proiectele pe care le-am trimis au fost cât se poate de verzi şi de digitale şi cât se poate de actuale", a concluzionat ministrul Agriculturii.