Acordul de împrumut cu BIRD privind domeniul Sănătăţii va fi renegociat. Cum ar fi fost cheltuite cele 500 mil. €, în următorii 3 ani

Acordul de împrumut privind Programul pe bază de rezultate în sectorul sanitar între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la New York, la 23 septembrie 2019, trebuie renegociat, a declarat, joi, premierul Ludovic Orban, care a aprobat, la propunerea ministrului Sănătăţii, retragerea de pe ordinea de zi şedinţei de Guvern a proiectului de lege privind ratificarea acestui document.

"Domnul ministru, dacă este vorba de acordul pe care l-am analizat, el, în mod obligatoriu, trebuie renegociat. Acolo este vorba de un credit, iar dacă tot luăm un credit, acel credit trebuie să fie destinat îmbunătăţirii calităţii serviciilor, adică destinat investiţiilor în infrastructura spitalicească şi altor categorii de cheltuieli care să ducă la îmbunătăţirea calităţii serviciilor. Sunt câteva puncte în acel acord, care chiar, efectiv, sunt bani care nu duc la nicio îmbunătăţire a serviciilor de sănătate prestate de către pacienţi. Deci, îl retragem de pe ordinea de zi şi o să discutăm de un aliniament de renegociere a acordului", a afirmat Orban, în deschiderea şedinţei de Guvern.

Ministrul Sănătăţii a susţinut că acordul a fost negociat "total neinspirat" şi a cerut retragerea lui de pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern.

Potrivit expunerii de motive a proiectului de lege, acordul de împrumut este în valoare de 500 de milioane de euro, data limită de tragere a sumelor fiind 31 decembrie 2023.

Schimbările care erau preconizate în baza aplicării Programului pe bază de rezultate în sectorul sanitar sunt:

- diversificarea serviciilor medicale asigurate prin medicina de familie şi implicit o creştere a ponderii fondurilor alocate asistenţei medicale primare;

- asigurarea accesului persoanelor neasigurate la pachetul de servicii de bază în asistenţa medicală primară (atât pentru degrevarea serviciilor de urgenţă la care persoanele neasigurate apelează cel mai adesea chiar şi pentru probleme care nu reprezintă urgenţă medicală, dar şi pentru depistarea în stadii incipiente a unor boli ale căror costuri de tratament ar fi foarte mari dacă depistarea ar fi în stadii avansate de boală);

- implementarea unei scheme de ajutor de minimis pentru medicii de familie, în vederea asigurării unor condiţii optime pentru desfăşurarea activităţii medicale şi furnizarea de servicii medicale de calitate;

- întărirea asistenţei medicale comunitare, în special în zonele slab deservite de servicii medicale;

- întărirea sistemului de achiziţii centralizate în sectorul sanitar, inclusiv realizarea acestor achiziţii de către Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate;

- îmbunătăţirea sistemelor informatice din sistemul de sănătate, pentru a permite interoperabilitatea acestora, în vederea asigurării unei utilizări mai eficiente a informaţiilor în elaborarea politicilor de sănătate;

- măsuri în domeniul politicilor farmaceutice, inclusiv implementarea noii metodologii de evaluare a tehnologiilor medicale.