CCR: Modificările aduse legii dării în plată sunt constituţionale, cu excepţia unui articol
17 Iunie 2021 Agerpres
CCR a admis joi, cu unanimitate de voturi, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, o excepţie de neconstituţionalitate şi a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art. 8 alin.(5) tezele a doua şi a treia din Legea nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.
Curtea Constituţională a decis joi că modificările aduse Legii nr. 77/2016 privind darea în plată sunt constituţionale, cu excepţia unui articol.
CCR a admis joi, cu unanimitate de voturi, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, o excepţie de neconstituţionalitate şi a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art. 8 alin.(5) tezele a doua şi a treia din Legea nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.
Potrivit unui comunicat al CCR, în argumentarea soluţiei de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin.(5) tezele a doua şi a treia din Legea nr.77/2016, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr.52/2020, Curtea a reţinut că prezumarea absolută a impreviziunii în ipoteza în care debitorul a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit pentru datoria iniţială şi pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat, conservă elementele de neconstituţionalitate reţinute în Decizia nr.731/2019.
CCR a admis joi, cu unanimitate de voturi, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, o excepţie de neconstituţionalitate şi a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art. 8 alin.(5) tezele a doua şi a treia din Legea nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.
Potrivit unui comunicat al CCR, în argumentarea soluţiei de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin.(5) tezele a doua şi a treia din Legea nr.77/2016, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr.52/2020, Curtea a reţinut că prezumarea absolută a impreviziunii în ipoteza în care debitorul a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit pentru datoria iniţială şi pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat, conservă elementele de neconstituţionalitate reţinute în Decizia nr.731/2019.
În aceste condiţii, Curtea a constatat că art.8 alin.(5) tezele a doua şi a treia din Legea nr.77/2016 nu respectă deciziile anterioare ale Curţii Constituţionale (Decizia nr.623/2016 şi Decizia nr.731/2019), astfel că încalcă art.147 alin.(4) din Constituţie.
Totodată, s-a reţinut şi încălcarea art.1 alin.(5) şi art.44 din Constituţie, prin raportare la cele stabilite în Decizia nr.731/2019.
Pe de altă parte, CCR a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.4 alin.(1) ind.1-ind.3, (3) şi (4), art.5 alin.(3) şi (3) ind.1, art.7 alin.(4) şi (5) ind.1 din Legea nr.77/2016, precum şi Legea nr.52/2020, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Pe 18 aprilie, Asociaţia Credere pentru Informarea, Consilierea şi Educarea Consumatorilor anunţa că a trimis un memoriu la CCR, în sprijinul constituţionalităţii modificărilor aduse acestei legi, care permit reechilibrarea contractelor de credit prin intermediul instanţelor de judecată.
"Parlamentul României adopta în aprilie 2020 modificări la Legea 77/2016 privind darea în plată, având la bază îndrumările Curţii Constituţionale cuprinse în istorica decizie nr. 731/2019. Prin această decizie, magistraţii CCR au reţinut modalitatea eronată în care instanţele de judecată au soluţionat dosarele pe darea în plată, în detrimentul împrumutaţilor, cu consecinţe dramatice asupra vieţii justiţiabililor, sporind neîncrederea în actul de justiţie din România. Interpretările eronate ale instanţelor de judecată au vizat noţiunea de impreviziune cuprinsă în legea dării în plată. În acest context, Parlamentul a instituit prin lege criterii de impreviziune, adică au fost determinate acele situaţii de dezechilibru existente în materia contractelor de credit", preciza Credere.
Potrivit sursei citate, Legea dării în plată a fost contestată de către entităţile bancare în circa 2.000 de dosare, acesta fiind cel mai contestat act normativ din istoria Curţii Constituţionale din România.
"Cifrele sunt surprinzătoare, întrucât impactul estimat la nivelul sistemului bancar este unul nesemnificativ. Potrivit datelor transmise de Banca Naţională a României către Credere, în perioada mai 2016 - aprilie 2020 au apelat la Legea dării în plată 9.500 de debitori. După adoptarea modificărilor de către Parlament, în perioada mai 2020 - februarie 2021, numai 728 de împrumutaţi au accesat prevederile legii dării în plată", preciza Credere.
Astfel, Credere arată că miza dezbaterilor de la CCR este foarte mare: o soluţie de constituţionalitate asupra modificărilor operate la legea dării în plată ar asigura un climat de previzibilitate actului de justiţie, acordând împrumutaţilor (în special celor cu credite în franci elveţieni) posibilitatea de a obţine o soluţie reală de reechilibrare a contractului de credit prin intermediul instanţei de judecată.
"Legea dării în plată, sub rezerva îndeplinirii unor condiţii, conferă împrumutaţilor posibilitatea de a obţine în instanţă adaptarea contractelor de credit sau, în subsidiar, transferul dreptului de proprietate asupra bunului ipotecat către bancă, cu consecinţa ştergerii datoriei", mai spune Credere.
Asociaţia Credere pentru Informarea, Consilierea şi Educarea Consumatorilor a fost înfiinţată în anul 2018, la iniţiativa unui grup de consumatori care în ultimii 11 ani s-au implicat în demersuri ce au avut drept obiectiv protejarea intereselor consumatorilor de servicii financiar-bancare.
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
| Articol 2545 / 5725 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
LegiTeam: CMS CAMERON MCKENNA NABARRO OLSWANG LLP SCP is looking for: Associate | Commercial group (3-4 years definitive ̸ qualified lawyer)
Filip & Company și Legal Ground, arhitecții juridici ai tranzacției prin care BT Property, fondul imobiliar al Grupului Banca Transilvania, a cumpărat complexul de birouri Record Park din Cluj-Napoca de la un fond belgian. Echipele de avocați, coordonate de Ioana Roman și Alina Stancu Bîrsan, pentru cumpărător, și Alex Bumbu, pentru vânzător
O promovare din interior care confirmă meritocrația și creșterea organică într-una dintre cele mai puternice firme de avocatură din România | De vorbă cu Ramona Pentilescu, avocatul care a crescut în PNSA de la primii pași în profesie până la poziția de partener, despre vocație, rigoare și reperele care i-au susținut evoluția profesională într-un cadru în care contează respectul pentru profesie și coerența valorilor
Studenții la Drept sunt invitați la Turneul de dezbateri „Law and Life in Contest” organizat de Bondoc și Asociații
ANALIZĂ DETALIATĂ (prima parte) - Cât costă talentul în avocatura de business din București: grilele asociaților, back-office-ul și „moneda” beneficiilor | Avocații asociați din firmele locale și internaționale câștigă între 1.500 - 5.500 €, un paralegal poate ajunge la 3.000 €, iar un translator la 1.800 €. Pe palierul funcțiilor de suport sunt poziții remunerate aproape de zona de top: director financiar - peste 7.000 €, marketing ̸ BD director - 6.000 €, director administrativ - 5.400 €, HR senior manager – 4.500 €. Cum se țin oamenii aproape, prin bonusuri și beneficii, când inflația mușcă din salarii
LegiTeam | RTPR is looking for a litigation lawyer (3-4 years of experience)
Managing IP EMEA Awards 2026 | NNDKP, Muşat & Asociaţii, Baciu Partners și ZRVP au cele mai multe nominalizări pentru titlul de “Firma anului în România” în cele trei domenii analizate. Cum arată clasamentele întocmite pentru piața locală de ghidul juridic internațional specializat în IP
League Tables of Legal Advisors → Cum au văzut analiștii Mergermarket piața de M&A și activitatea firmelor de avocați în 2025 | Anul megadeal-urilor: piața globală a urcat la 4,81 trilioane USD anul trecut, iar EMEA a trecut de 1 trilion. În clasamentele juridice, DLA Piper rămâne lider la număr de tranzacții, CMS și Eversheds domină Europa, iar în CEE strălucesc firme cu amprentă puternică în România
Filip & Company asistă Continental în vânzarea OESL către Regent. Alexandru Bîrsan (managing partner) a coordonat echipa
Chambers Global 2026 | RTPR rămâne singura firmă de avocați listată pe prima poziție în ambele arii de practică analizate: Corporate ̸ M&A și Banking & Finance. Filip & Company este în prima bandă în Corporate ̸ M&A. Firmele care au cei mai mulți avocați evidențiați sunt RTPR (9), Filip & Company (8), CMS (6) și Clifford Chance Badea (5)
ICC Arbitration Breakfast revine în România cu cea de-a doua ediție - 18 martie, în București
În litigiile fiscale, Artenie, Secrieru & Partners este asociată cu rigoarea și eficiența, grație unei combinații rare de viziune, metodă și capacitate de execuție în dosare grele. De vorbă cu coordonatorii practicii despre noul ritm al inspecțiilor, reîncadrările tot mai frecvente și importanța unei apărări unitare, susținute de specialiști și expertize, într-un context fiscal tot mai imprevizibil
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...









RSS





