Nulitatea clauzei penale in contractele individuale de munca

In M.Of. nr. 573 din data de 12 iulie 2019 a fost publicata Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 19/2019 referitoare la pronuntarea unei hotarari prealabile privind interpretarea art. 10, art. 38, art. 57, art. 134 alin. (1) si art. 254 alin. (3) si (4) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata (Decizia).

Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit ca stipularea clauzei penale in contractul individual de munca sau intr-un act aditional al acestuia, prin care este evaluata paguba produsa angajatorului de salariat din vina si in legatura cu munca sa, este interzisa si este sanctionata cu nulitatea clauzei astfel negociate.

Pentru conturarea acestei interpretari, Inalta Curte a avut in vedere aspecte cum ar fi:

→    clauza penala are semnificatia de renuntare implicita la dreptul salariatului de a-i fi angajata raspunderea patrimoniala numai in justitie, pe baza unei evaluari judiciare a pagubei si in conditii de oralitate, contradictorialitate, publicitate si sarcina a angajatorului de a proba toate elementele necesare atragerii raspunderii angajatului;
→    notiunea de paguba exclude daunele morale, sens in care dauna materiala actuala si efectiva nu poate fi evaluata anticipat;
→    evaluarea anticipata a daunei este incompatibila cu dispozitiile speciale de divizibilitate a raspunderii salariatilor prevazute in Codul muncii;
→    stipularea clauzei penale in cadrul contractului individual de munca are un puternic efect cominatoriu, constituind un mijloc de presiune asupra salariatului care, sub presiunea amenintarii cu plata unei sume forfetare ridicate, este determinat sa renunte la alte drepturi fundamentale ale sale (e.g. dreptul la alegerea locului de munca, dreptul la negocieri ulterioare etc).