Senatul a modificat regimul conflictelor de interese privind aleşii locali. Încălcarea de către aleşi a normelor conflictului de interese - abateri disciplinare

Senatul a adoptat, decizional, proiectul asupra Legii privind statutul aleşilor locali, astfel încât încălcarea legislaţiei privind conflictul de interese de către aleşii locali constituie abatere disciplinară şi este sancţionată prin reducerea indemnizaţiei cu 10% pe o perioadă de 6 luni.

Legea pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, a fost adoptată în plenul Senatului cu 78 de voturi „pentru”, 28 de voturi „împotrivă” şi o abţinere.

Iniţiativa a fost reexaminată de către Senat, în urma deciziei CCR, care a admis parţial sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis pe acest act normativ.

Comisiile de administraţie publică, juridică şi cea pentru constituţionalitate au întocmit un raport comun de admitere a legii, cu amendamente admise.

„Legea are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, în sensul introducerii în sfera fapelor ce constituie abateri disciplinare a încălcării nornemor în materia conflictului de interese”, potrivit raportului comisiilor.

Astfel, „fapta aleşilor locali de a încălca legislaţia în materie privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară şi se sancţionează cu diminuarea indemnizaţiei cu 10% pe o perioadă de maximum şase luni”, potrivit completării aduse articolului 75.
Altă modificare

Parlamentul a modificat, de asemenea, articolul 57 (1) astfel: „Încălcarea de către consilieri a prevederilor Legii nr 215/2001, republicată, cu modificprile şi completările ulterioare, a prevederilor prezentei legi, a pevederilor legale referitoare la conflictul de interese şi ale regulamentului de organizare şi funcţionare a consişiului, atrage aplicarea următoarelor sancţiuni: a). avertismentul; b). chemarea la ordine; c). retragerea cuvântului; d). eliminarea din sala de şedinţă; e). excluderea temporară de la lucrprile consiliului şi ale comisiei de specialitate; f). diminuarea indemnizaţiei de şedinţă cu 10% pentru maximum şase luni; g). retragerea indemnizaţiei de şedinţă, pentru o şedinţă sau două”.

În forma în vigoare. articolul 57 (1) prevede că: „Încălcarea de către consilieri a prevederilor Legii nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare, a prevederilor prezentei legi şi ale regulamentului de organizare şi funcşionare a consiliului atrage aplicarea următoarelor sancţiuni? a) avertismentul; b), chemarea la ordine; c). retragerea cuvântului; d) eliminarea din sala de şedinţă; e) excluderea temporală de la lucrările consiliului şi ale comisiei; f). retragerea indemnizaţiei de şedinţă pentru una sau două şedinţe”.

„Cel mai problematic lucru este că nu se mai reţine decât o sancţiune echivalentă cu diminuarea cu 10% a indemnizaţiei consilierului local timp de 6 luni. Noi interpretăm această nouă interpretare ca o tentativă de scăpa de măsura complementară pe care o dispunea ANI în astfel de cazuri de conflict de interese şi anume interdicţia de a mai ocupa o funcţie publică eligibilă timp de 3 ani de la constatarea acestui conflict de interese. Avem de a face cu o încercare de slăbi criteriile sau standardelede integritate în funcţia publică”. a declarat Florina Presadă, senator USR în plenul de luni.

CCR a admis parţial, pe 16 octombrie 2018, obiecţia preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la modificarea Legii privind Statutul aleşilor locali, care argumentează că schimbările introduc noi sancţiuni pentru consilierii locali şi judeţeni, prevăzute în altă lege, cea referitoare la conflictul de interese. Astfel, Curtea a declarat constituţional art. 75 alin.(2) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali care prevede sancţiuni pentru aleşii locali care se confruntă cu conflicte de interese.

„Fapta aleşilor locali de a încălca legislaţia în materie privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară şi se sancţionează cu diminuarea indemnizaţiei cu 10% pe o perioadă de maximum 6 luni”, prevedea art 75 alin (1) votat în Parlament înaintea sesizării CCR.

Senatul a adoptat proiectul legislativ în calitate de for decizional.