CJUE: O perioadă de gardă în regim de permanenţă constituie timp de muncă dacă afectează semnificativ timpul liber
09 Martie 2021
AgerpresCJUE a fost sesizată de jurisdicţii germane şi slovene care trebuie să judece două cazuri ale unor salariaţi ce au solicitat plata integrală pentru perioada de gardă în regim de permanenţă.
O perioadă de gardă în regim de permanenţă trebuie să fie considerată timp de muncă dacă afectează semnificativ posibilitatea respectivului angajat de a gestiona în această perioadă timpul său liber, potrivit unui comunicat al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) dat marţi publicităţii.
CJUE a fost sesizată de jurisdicţii germane şi slovene care trebuie să judece două cazuri ale unor salariaţi ce au solicitat plata integrală pentru perioada de gardă în regim de permanenţă.
În prima cauză, un tehnician specializat era însărcinat să asigure funcţionarea, mai multe zile consecutive, a unor staţii de emisie de radioteleviziune, situate la munte, în Slovenia. El efectua, în afara celor douăsprezece ore de muncă obişnuită, servicii de gardă de şase ore pe zi, în regim de permanenţă. În aceste perioade, el nu era obligat să rămână la staţia de emisie respectivă, dar trebuia să poată fi contactat prin telefon şi să fie în măsură să revină în interval de o oră, în caz de nevoie. În realitate, ţinând seama de situaţia geografică a staţiilor de emisie, dificil accesibile, el rămânea pe amplasamentul acestora în timpul serviciului de gardă, într-o locuinţă de serviciu pusă la dispoziţia sa de angajator, neavând multe posibilităţi de activităţi recreative.
În a doua cauză, un funcţionar exercita activităţi de pompier în oraşul german Offenbach am Main. În această calitate, acesta trebuia, în afara timpului său de serviciu regulamentar, să efectueze în mod regulat perioade de gardă în regim de permanenţă. În aceste perioade, el nu era obligat să fie prezent într-un loc stabilit de angajatorul său, dar trebuia să poată fi contactat şi să poată ajunge, în caz de alertă, la marginea oraşului într-un interval de 20 de minute, cu echipamentul de intervenţie şi cu vehiculul de serviciu pus la dispoziţia sa.
Cele două părţi interesate considerau că, din cauza restricţiilor pe care le implică, perioadele de gardă în regim de permanenţă trebuiau recunoscute, în integralitatea lor, ca timp de lucru şi remunerate în consecinţă, indiferent dacă au efectuat sau nu o muncă concretă în aceste perioade.
''O perioadă în care nicio activitate nu este desfăşurată efectiv de lucrător în favoarea angajatorului său nu constituie în mod necesar o 'perioadă de repaus'. Astfel, reiese în special din jurisprudenţa Curţii că o perioadă de gardă trebuie calificată automat drept 'timp de lucru' în cazul în care lucrătorul are obligaţia, în această perioadă, să rămână la locul său de muncă, distinct de domiciliul său, şi să fie la dispoziţia angajatorului său'', aminteşte CJUE.
Potrivit Curţii de Justiţie a UE, perioadele de gardă, inclusiv în regim de permanenţă, intră de asemenea în integralitatea lor sub incidenţa noţiunii de 'timp de lucru' în cazul în care constrângerile impuse lucrătorului în aceste perioade afectează în mod obiectiv şi foarte semnificativ posibilitatea sa de a gestiona în mod liber timpul în care serviciile sale profesionale nu sunt solicitate şi de a se consacra propriilor interese.
Totuşi, ''dificultăţile organizatorice pe care le poate provoca o perioadă de gardă pentru lucrător şi care sunt consecinţa unor elemente naturale sau a liberei alegeri a acestuia nu sunt pertinente. Aceasta este, de exemplu, situaţia caracterului nefavorabil activităţilor recreative al zonei de care, în practică, lucrătorul nu se poate îndepărta într-o perioadă de gardă în regim de permanenţă''.
CJUE subliniază că revine instanţelor naţionale sarcina de a efectua o apreciere globală a ansamblului circumstanţelor speţei pentru a verifica dacă o perioadă de gardă în regim de permanenţă trebuie calificată drept 'timp de lucru', această calificare nefiind de fapt automată în lipsa unei obligaţii de a rămâne la locul de muncă.
Curtea accentuează că modul de remunerare a lucrătorilor în perioadele de gardă nu intră în sfera directivei 88/2003 şi, în consecinţă, aceasta nu se opune unei reglementări naţionale, unei convenţii colective de muncă sau unei decizii a unui angajator care, în vederea remunerării lor, ia în considerare în mod diferit perioadele în care prestaţiile de muncă sunt efectiv realizate şi cele în care nu se realizează nicio muncă efectivă, chiar dacă aceste perioade trebuie considerate în integralitatea lor 'timp de lucru'.
În ceea ce priveşte remunerarea perioadelor de gardă care, dimpotrivă, nu pot fi calificate drept 'timp de lucru', directiva 88/2003 nu se opune nici plăţii unei sume destinate să compenseze neplăcerile ocazionate de acestea lucrătorului.
Trimiterea preliminară permite instanţelor din statele membre ca, în cadrul unui litigiu despre care sunt sesizate, să adreseze CJUE întrebări cu privire la interpretarea dreptului Uniunii Europene sau la validitatea unui act al Uniunii. CJUE nu soluţionează litigiul naţional şi este de competenţa instanţei naţionale să soluţioneze cauza conform deciziei Curţii. Această decizie este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanţe naţionale care sunt sesizate despre o problemă similară.
Publicitate pe BizLawyer? |
Articol 2082 / 4555 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Țuca Zbârcea & Asociații și britanicii de la Legal500 au lansat ediția 2024 a GC Powerlist Romania
LegiTeam: Lawyer - Corporate M&A | Reff & Associates
LegiTeam: Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners recrutează avocat definitiv | Litigii
Frații Micula obțin în SUA încă un verdict în defavoarea României, care ar trebui să plătească penalitați de 14 mil. USD, după ce un judecător american a aprobat sancțiuni de pană la 100.000 USD ̸ săptămână, considerând că reclamanții nu au primit întreaga sumă din hotărârea ICSID pronunțată în 2013 | Curtea de Justiție a Uniunii Europene a confirmat luna trecută decizia de a interzice României să plătească sumele din sentința arbitrală, invocând încălcări ale normelor privind ajutoarele de stat
Reff & Asociații | Deloitte Legal lansează o nouă ediție a proiectului educațional „Law Is Awesome!”, dedicat studenților care vor să devină avocați de business
Cum văd coordonatorii departamentelor juridice din companiile mari industriile în care activează și provocările anului 2025 | Alexandru Dinuță, Legal and Administrative Manager la Amromco Energy: ”În următoarea perioadă ne așteptăm la majorări de taxe și impozite, dar și la liberalizarea prețului energiei. O creștere a prețurilor la energie în Europa nu poate aduce decât un val imediat de scumpiri resimțit local”
Insolvență ̸ Restructurare | Bulboacă & Asociații reprezintă atât debitori aflați în insolvență sau pre-insolvență, în mandate ce implică atragere de fresh money, parteneri equity noi, negocieri cu creditori existenți pentru reașezarea creditelor și a garanțiilor actuale, cât și investitori și finanțatori dispuși să investească în companii aflate în astfel de proceduri. Cătălin Petrea, Deputy Managing Partner: “Ne implicăm total în proiecte în care credem că există o șansă reală de restructurare. Preferăm să nu folosim elemente inovative, ci strategii testate, care să reechilibreze raportul de încredere dintre participanții la proceduri”
INTERVIU | Transferul echipei de Tax and Finance de la Noerr către Kinstellar s-a finalizat cu succes. Iulian Sorescu, partener și unul dintre coordonatorii practicii: ”Mesajul nostru este unul de continuitate și de încredere. Pentru clienți, tranziția aduce accesul la o echipă și mai mare, cu o combinație de expertiză juridică și financiară care acoperă toate nevoile companiilor nu doar la nivel local, dar și la nivel internațional”
(VIDEO) INTERVIURI ESENȚIALE | Horea Popescu, Managing Partner CMS România: ”Am avut privilegiul de a fi implicați în câteva dintre tranzacțiile esențiale din economie. Cifrele arată foarte bine, am învățat ce trebuie să facem pentru a merge odată cu curentul, dar și împotriva acestuia, când este cazul”
RTPR, alături de Autonom Services la o nouă emisiune de obligațiuni corelate cu obiective de sustenabilitate. Echipa, coordonată de Mihai Ristici (Partener) și Vlad Stamatescu (Counsel)
Cine sunt și cum gândesc profesioniștii evidențiați de Legal 500 în GC Powerlist Romania | De vorbă cu Laura Rudnyanszky, Global Regulatory Lead – Accenture, profesionist al Dreptului antrenat în proiecte complexe, care coordonează azi o echipă de avocați în reglementări globale: ”În carieră, îmi respect clienții și echipa, tratând fiecare provocare cu profesionalism și empatie. Aspirația mea este să ocup o poziție de conducere în cadrul unei organizații care valorizează inovația și responsabilitatea socială, unde să pot influența pozitiv modul în care se practică dreptul și cum se integrează tehnologia în procesele juridice”
Meet the Professionals | Din vorbă în vorbă cu Andreea Zvâc, proaspăt promovată Partner în cadrul firmei Wolf Theiss, despre mediul în care s-a împlinit profesional, implicare și valori: “În avocatură ai posibilitatea de a fi creativ și nu te plictisești niciodată. Pentru o evoluție sustenabilă și coerentă a unui avocat, munca și pasiunea ar trebui să fie pe primul loc”
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...