CSALB, în proces cu Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri. Care este miza ?

Peste aproximativ o lună ar putea fi ultimul termen al procesului dintre Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) și Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri. CSALB așteaptă o decizie favorabilă a acestui proces în contencios administrativ pe care și-ar fi dorit să îl soluționeze amiabil, mai ales că beneficiile obținute din soluționarea litigiului ar fi în favoarea consumatorilor de servicii financiar-bancare.

“Noi promovăm în cadrul Centrului soluționarea amiabilă a litigiilor dintre consumatori și bănci. Din păcate, nu am reușit să aplicăm aceeași metodă și aici. Neînțelegerea a pornit în urmă cu doi ani, după ce fostul ministru al Economiei (n.n. Dănuț Andrușca) a refuzat notificarea CSALB în rețeaua FIN-NET a Comisiei Europene pe motiv că nu există un reprezentant al consumatorilor în Colegiul de Coordonare al CSALB”, spune Alexandru Păunescu, Președintele Colegiului.

În acest Colegiu de Coordonare sunt cinci membri: reprezentanții desemnați de Banca Națională, ANPC și Asociația Română a Băncilor, un reprezentant independent și unul al asociațiilor de consumatori. Singurul membru al Colegiului care lipsește este al asociațiilor de consumatori. Doar în primul an de funcționare asociațiile de consumatori au reușit să-și desemneze un reprezentant. Acesta a fost retras ulterior, spune Alexandru Păunescu.

„Centrul funcționează, potrivit legii, cu trei din cinci membri în Colegiul de Coordonare. Totuși, ne-ar ajuta dacă asociațiile ar avea un membru desemnat. Deși au fost multe propuneri și întâlniri între asociațiile de consumatori, nu au reușit să se înțeleagă și să susțină un singur reprezentant. În condițiile în care legea permite doar asociațiilor de consumatori să-și aleagă reprezentantul, situația acestuia este într-un blocaj. Problema este că acest blocaj este un deserviciu tot pentru consumatori. Cât timp CSALB nu are acces la rețeaua FIN-NET, nici nu putem fi accesați mai facil de către consumatorii români și străini din comunitatea europeană, care au contracte încheiate cu bănci/IFN-uri din România, nici nu avem acces la fonduri europene care ar însemna investiții în digitalizare, educație financiară și pregătirea resursei umane. Nu în ultimul rând, acest lucru ne-ar ajuta foarte mult prin accesul la know-how, prin schimbul de experiență cu entitățile SAL din alte state europene, cu o tradiție în acest sens. Facem din noul apel la Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, să se uite cu atenţie pe documentele pe care le-am trimis şi să notifice Comisia Europeană cu privire la existenţa CSALB.”

CSALB a fost înființat în 2015, prin ordonanță de Guvern. Entitatea a fost creată prin transpunerea unei directive europene în legislația românească și facilitează negocierea dintre consumatori și bănci/IFN-uri. Consumatorii nu plătesc nimic pentru acest serviciu, iar concilierea are o durată maximă de 90 de zile, prevăzută în Ordonanță. Media este, însă, de 55 de zile (în anul 2019). De la înființare, beneficiile obținute de consumatori din aceste negocieri depășesc 3,3 milioane de euro prin reduceri de comisioane și dobânzi, ștergeri sau restituiri de sume din datoriile pe care oamenii le au către bănci și IFN-uri. CSALB funcționează ca o formă de justiție privată, așa cum sunt zeci de centre similare în toată Europa. Diferența este că în țările europene astfel de centre sunt și în domenii precum utilități, transporturi, telefonie, iar în România CSALB este singurul centru de sine-stătător.

În România mai există încă două entități similare (SAL-FIN în cadrul ASF și un departament SAL din cadrul ANPC), în timp ce în Bulgaria sunt 13 centre SAL, iar în țările vestice câteva zeci în fiecare stat.

Implicarea autorității în materie este esențială pentru realizarea unei colaborări transfrontaliere și înregistrarea CSALB pe platforma europeană de soluționare online a disputelor (ODR – Online Dispute Resolution), precum și la nivelul FIN-NET.

De la începutul anului și până acum, CSALB a primit 1.235 de cereri adresate băncilor și 378 de cereri adresate IFN-urilor. Până în acest moment, 300 de cereri au fost acceptate pentru negociere de către bănci și doar 17 de către IFN-uri. La acestea se adaugă 195 de cereri soluționate amiabil de către consumatori și bănci/IFN-uri, după sesizarea CSALB (aceste cereri nu au mai intrat în procedura de negociere, înțelegerea dintre cele două părți s-a realizat direct). Restul cererilor sunt în faza de analiză sau au fost respinse de către bănci/IFN-uri din cauze obiective sau în mod nejustificat.