Ministerul de Externe: Ministrul ungar Péter Szijjártó a solicitat ignorarea deciziilor instanţelor judecătoreşti

Ministerul de Externe revine miercuri cu o completare legat de discuţia dintre Teodor Meleşcanu şi omologul său ungar Péter Szijjártó, anunţând că în cadrul întâlnirii oficialul de la Budapesta a solicitat ignorarea deciziilor instanţelor judecătoreşti şi intervenţia statului român în justiţie.

"Întrevederea ministrului afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, cu omologul său ungar, Péter Szijjártó, a avut loc la solicitarea expresă părţii române, în condiţiile menţinerii de către partea ungară a unei atitudini neconstructive şi pentru a descuraja provocările constante ale părţii ungare", se arată în comunicatul remis MEDIAFAX.

"În timpul întrevederii, ministrul ungar al afacerilor externe, Péter Szijjártó, a solicitat ignorarea deciziilor instanţelor judecătoreşti şi intervenţia statului român în justiţie. Ministrul Teodor Meleşcanu a reamintit omologului său ungar că într-un stat democratic, cu stat de drept funcţional şi care respectă valorile europene şi, implicit, principiul separaţiei puterilor în stat, nu este acceptabilă o intervenţie a Guvernului în Justiţie. De asemenea, ministrul român a solicitat încă o dată omologului său ca oficialii unguri să evite pe viitor orice provocări la adresa României", mai precizează sura citată.

Completarea vine după ce Ministerul de Exxterne a anunţat marţi că Teodor Meleşcanu a avut o discuţie cu ministrul Afacerilor Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, în care i-a cerut moderaţie în declaraţiile oficialilor de la Budapesta, arătând că, în ultima perioadă, aceste declaraţii au inflamat în mod artificial dialogul româno-ungar.

Péter Szijjártó a criticat, în urmă cu câteva zile, adoptarea Codului Administrativ în forma actuală de către Guvernul de la Bucureşti, spunând că în acest fel drepturile minorităţilor nu mai sunt respectate.

Péter Szijjártó a subliniat că, în conformitate cu noua lege, o minoritate naţională îşi pierde drepturile de utilizare a limbii materne în cazul în care proporţia sa scade sub pragul de 20%, în timp ce legea anterioară garanta protecţia drepturilor deja dobândite, indiferent de modificarea ulterioară a numărului membrilor comunităţii.